Alinierea la politica Moscovei
De la 1 decembrie 2022, Aleksandar Vulin, fost ministru de Interne și ministru al Apărării al Serbiei, a devenit noul director al BIA, Agenția de informații a Serbiei, a anunțat Guvernul într-un comunicat (Serbia appoints pro-Russian politician as new spy chief (msn.com), postat pe 1 decembrie 2022): Vulin este considerat „omul Moscovei” în cadrul conducerii sârbe. În calitate de ministru de Interne, el a vizitat Moscova în august 2022, o vizită rară a unui oficial de stat european, care a subliniat decizia Belgradului de a se distanța de acțiunile Occidentului împotriva Rusiei în privința invaziei Ucrainei. Ulterior, el i-a spus ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, că „Serbia este singurul stat din Europa care nu a introdus sancțiuni și nu a făcut parte din isteria anti-rusă”.
Serbia, care caută oficial aderarea la Uniunea Europeană de ani de zile, s-a îndepărtat de traiectoria sa aliniată la UE și a înclinat spre aliatul tradițional slav, Rusia, precum și spre China. Vulin însuși a spus că Serbia ar trebui să renunțe la obiectivul său de aderare la UE și, în schimb, să se îndrepte către Moscova. El pledează pentru crearea unei „lumi sârbe” – care să reflecte „lumea rusă” – care să unească sârbii sub un singur steag condus de președintele sârb, Aleksandar Vucic.
Necesitatea alinierii la Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) a UE
Țară balcanică cu tradiție rusofilă, care afișează o formă de neutralitate în conflictul din Ucraina în timp ce pretinde că vrea să adere la Uniunea Europeană, Serbia este subiectul unor presiuni fără precedent din partea Bruxelles-ului pentru a-și alege tabăra. Angajată în procesul de aderare la UE, este necesar ca Serbia să aplice sancțiuni împotriva Rusiei și să-și îmbunătățească în mod prioritar alinierea la PESC, care s-a diminuat în mod semnificativ de la începutul războiului din Ucraina.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, este anunțat de oficialii de la Bruxelles să aleagă în ce direcție vrea să conducă țara (https://cursdeguvernare.ro/ue-preseaza-serbia-sa-rupa-legaturile-cu-rusia-daca-vrea-sa-adere-la-blocul-comunitar.html, postat pe 16 octombrie 2022): în raportul privind progresul negocierilor de aderare, publicat pe 12 octombrie 2021, Comisia Europeană întocmește un rechizitoriu sever la adresa politicii externe duse de Belgrad încă de la începutul războiului din Ucraina, deplângând faptul că Serbia „continuă să mențină relații intense” cu Rusia. Serbia ar trebui să instituie cu prioritate un guvern, angajat ferm în favoarea orientării strategice europene și a procesului de reformă. Sunt necesare eforturi suplimentare și angajamente politice pentru a continua și a aprofunda reformele și pentru a remedia lacunele, în special în următoarele domenii-cheie: a) sistemul judiciar; b) lupta împotriva corupției și a criminalității organizate; c) libertatea mass-mediei; d) libertatea de întrunire și modul de gestionare internă a crimelor de război.
Conform raportului UE, rata de aliniere a Serbiei a scăzut de la 64% în 2021 la 45% în august 2022, în special din cauza acțiunilor pro-Rusia: ”în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Serbia nu s-a aliniat la măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei”. Comisia Europeană a adresat o listă de nemulțumiri președintelui sârb Aleksandar Vucic, reales la conducerea Serbiei în aprilie 2021: 1.„Serbia nu a condamnat în mod explicit agresiunea Rusiei”; 2. „Unele declarații și acțiuni ale oficialilor sârbi au fost direct împotriva pozițiilor UE”; 3.„Serbia a refuzat să impună sancțiuni împotriva Rusiei”; 4 .„La Belgrad au fost primiți oficiali ruși, care se află pe listele de sancțiuni ale UE”.
Președintele Aleksandar Vucic a recunoscut pentru prima dată pe 8 octombrie 2022, că ar putea fi obligat „să se adapteze la o altă realitate” în ceea ce privește sancțiunile hotărâte de UE împotriva Rusiei „dacă prejudiciul cauzat Serbiei devine prea mare”. Fost ministru al Informațiilor sub Slobodan Milosevic, Vucic este renumit pentru capacitatea sa de a naviga printre interesele geopolitice ale marilor puteri în timp ce flatează opinia publică…
Trenul de mare viteză Belgrad – Nis
Serbia va primi 610 milioane de euro, fonduri nerambursabile, pentru o cale ferată rapidă de la Belgrad la Niš (https://cursdeguvernare.ro/610-milioane-euro-fonduri-europene-tren-mare-viteza-serbia.html, postat pe 1 martie 2023): construcția este de așteptat să înceapă în 2024, iar trenurile de pe noua cale ferată vor atinge o viteză de 200 km pe oră. Investiția va permite ca distanța Nis – Budapesta să fie parcursă în patru ore și jumătate, iar pentru a ajunge la Sofia vor fi suficiente două ore și 30 de minute. Este cel mai mare grant UE primit până acum de Serbia. Documentul a fost semnat pe 28 februarie 2023, de șeful Băncii Europene de Investiții pentru Balcanii de Vest, Alessandro Bragonzi, și de ministrul sârb al Construcțiilor, Transporturilor și Infrastructurii, Goran Vesić.
Momentul a fost marcat de președintele sârb Aleksandar Vucic și comisarul UE pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, care au avut o întâlnire simbolică în trenul ce parcurge traseul viitoarei căi ferate rapide: „Sunt bucuros să fiu din nou în Serbia, iar acest proiect poate schimba realitatea nu numai pentru cetățenii sârbi, ci și pentru Oamenii din întreaga regiune”, a declarat comisarul Varhelyi, care în discursul său s-a referit și la prima parte a pachetului UE de ajutor energetic pentru Balcanii de Vest: „Sperăm că aproximativ 150 de milioane de euro, pe care le-am pus în bugetul Serbiei, vor ajuta la depășirea dificultăților din această iarnă și la depășirea efectelor crizei energetice”. Președintele Vucic l-a numit pe Varhelyi un mare prieten al Serbiei și i-a mulțumit pentru tot ceea ce a făcut până acum pentru țară.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian Dobrescu / UZPR
Foto: Wikipedia