Oamenii de știință spun de aproape 30 de ani că temperatura medie a lumii va crește. Predicțiile s-au adeverit și treptat temperaturile au crescut considerabil în toate părțile lumii. Termometrele au confirmat acest lucru și numeric.
Pe măsură ce temperatura crește, ghețarii de la Poli au început să se topească. Habitatul urșilor polari a devenit foarte limitat și chiar a început să dispară. La început, oamenii care au fost indiferenți la aceste evenimente și-au dat seama că situația nu este un dezastru care să privească doar Polii, întrucât temperatura a crescut cu aproximativ 1,5 grade. Cercetătorii prevăd creșterea temperaturii cu 2,9 grade în 2100.
Creșterea temperaturii și efectele secundare aduse de aceasta sunt destul de mari și afectează viața de zi cu zi în sine. Sezonul de vară este mult mai cald, timpul și cantitatea de precipitații sunt neregulate, apele subterane s-au retras, debitul râurilor scade de asemenea și luciul lacurilor scade.
Odată cu efectul temperaturii ridicate din vara anului 2021 au apărut incendiile forestiere care au durat săptămâni întregi, în special în țările mediteraneene și acestea au provocat o deteriorare în continuare a echilibrului ecologic. Activele forestiere, care sunt deja într-o tendință de scădere, se mișcă rapid pe aceeași cale. Readucerea unei suprafețe de pădure arsă în aceeași stare necesită o investiție care durează mulți ani și necesită bugete mari. Studiile arată că impactul negativ al creșterii temperaturii va fi observat mai ales în țările africane.
Ce putem face?
Ca și în rezolvarea oricărei probleme, în primul rând, factorii care cauzează problema trebuie analizați realist. După ce se pune diagnosticul corect, trebuie luate măsurile de precauție necesare. Oamenii de știință au urmat aceeași cale pentru a rezolva această problemă și au stabilit că aceasta a fost cauzată practic de deteriorarea echilibrelor ecologice. De asemenea, au stabilit clar măsurile care ar putea fi luate.
Se pare că oprirea creșterii temperaturii mai întâi și apoi revenirea la niveluri normale va fi posibilă doar peste foarte mult timp. Situația este foarte complexă și, deși soluția este evidentă, este foarte greu de implementat. Dacă este cazul, poate fi acesta un avantaj în ceea ce privește producția agricolă și mai ales producția de legume?
Poate România să transforme creșterea temperaturii într-un avantaj?
Există multe subramuri ale producției agricole. Cum ar fi producția de cereale, producția de fructe și legume, producția de plante ornamentale, creșterea animalelor. Este necesar să se facă analize și sinteze separate cu privire la efectul creșterii temperaturii globale asupra fiecărui sector agricol și a beneficia de acesta. Subiectul este foarte larg și sunt necesare cunoștințe de specialitate. În acest articol, ne vom concentra asupra modului în care creșterea temperaturii va afecta producția de legume în sera din România și vom transforma acest lucru într-o oportunitate.
România nu este autosuficienţă în ceea ce privește producția de legume de seră. România importă produse din Turcia, Spania și Grecia și se fac plăți semnificative. Întrucât țările menționate nu sunt foarte apropiate, costurile de transfer și prețurile produselor se ridică la cote serioase. De exemplu,Antalya (Turcia), unde sunt importate cele mai multe produse cu efect de seră, se află la 1.300 km de București.
Deși actuala producție a legumelor de seră din România este concentrată în regiunile Galați și Matca, producția legumelor de seră poate fi considerată la nivel amator, deoarece se desfășoară în multe localități mici. Pe lângă serele cu cadru de oțel, unele sunt construite din lemn.
Cei mai importanți factori de producție în producția vegetală sunt solul, apa și clima. Când vine vorba de producția de seră, factorul climatic devine și mai important. Clima este cel mai important factor care afectează direct costul de producție și limitează cultivarea în seră. Încălzirea serelor în condiții de temperatură scăzută necesită costuri mari. De asemenea, nu este posibilă o izolare eficientă a materialelor pentru acoperirea serelor.
Faptul că temperatura medie zilnică a crescut cu 1,5 grade este foarte ridicat în ceea ce privește producția de seră. Soiurile care sunt rezistente la 0,5 grade la frig sunt din ce în ce mai solicitate de către producători. Profitând de efectul pozitiv al încălzirii globale, suprafețele cu seră din România pot fi extinse cu o planificare serioasă și prin urmare, cantitatea de legume produsă în seră poate fi mărită prin reducerea costurilor de producție.
Cum se aplică?
În primul rând, prin efectuarea analizei de sol se pot determina soluri nisipoase în Dobrogea și regiunile de vest ale României. Cu toții știm din experiență că, de exemplu, nisipul pe care călcăm cu picioarele goale la malul mării este foarte fierbinte, iar alte tipuri de sol sunt mai răcoroase. Prin urmare, deoarece solurile nisipoase se încălzesc într-un timp mai scurt, ele sunt mult mai potrivite pentru producția de seră timpurie și târzie.
În zonele cu terenuri nisipoase se pot înființa asociații de producători precum cooperative. Prin aceste cooperative se poate oferi fermierilor instruire teoretică. Când se va examina istoria agriculturii, se va vedea că atunci când acest tip de pregătire de bază se va face de mai multe ori și va deveni o cultură și nu va mai fi nevoie de pregătire în fiecare an.
Producția agricolă trebuie susținută în fiecare țară a lumii în funcție de condițiile locale. Sprijinul poate fi acordat în cadrul unui proiect pentru regiunile în care va fi implementat proiectul de dezvoltare a serelor din România. De exemplu, într-un proiect similar de stimulare a serelor implementat în Turcia, serele au fost date producătorului la jumătate din costul lor, iar plata a fost repartizată pe mulți ani fără dobândă.
Odată cu proiectul implementat, deținerea unei sere a devenit foarte atractivă. În timpul unei excursii, am văzut că într-o seră erau oi. Când am vorbit cu proprietarul serei, acesta ne-a explicat că avea nevoie de un țarc pentru oi, dar proiectul de stimulare a serelor a fost foarte atractiv, așa că a construit o seră. De altfel, îmi amintesc că în anii următori această seră în care erau adăpostite oile a început să fie folosită pentru producția de legume și s-au făcut producții mari, pentru că solul a fost îmbogățit prin gunoiul de grajd.
Cu acest proiect, cultivarea în seră a început pentru prima dată într-o regiune foarte mare și încă se aplică cu succes. Mai mult, România are mult mai multe oportunități de a primi proiecte susținute de Uniunea Europeană.
În planificarea producției de seră, producțiile de primăvară, vară, toamnă și iarnă devreme trebuie evaluate și planificate separat, ținând cont de cerințele de temperatură ale legumelor. Deși producția în seră nu poate fi realizată timp de câteva luni în regiunile foarte reci iarna, există potențialul de a oferi o valoare adăugată serioasă cu producția care se va realiza în alte perioade de timp.
Producția de seră are cea mai mare rată a profitului dintre ramurile producției agricole. Veniturile ce se obțin din sute de hectare de pământ prin producerea de cereale pot fi obținute din sere de câteva hectare. Cu toate acestea, datorită caracterului său, necesită muncă intensivă și cunoștințe tehnice.
Producția în orice regiune este de fapt multidimensională, cum ar fi producția, transportul, depozitarea, comercializarea materiilor prime de producție și același transport, depozitare și transfer al produsului. Ca efect sociologic, poate fi considerat ca un proiect care va contribui la scăderea volumului migrației de la sat la orașe sau în străinătate, întrucât înseamnă angajarea mai multor persoane în mediul rural.
Un fenomen catastrofal precum creșterea temperaturii globale poate deschide, de asemenea, multe oportunități noi prin analiza și utilizarea informațiilor. Deși cunoștințele sunt în mare parte produse de studii academice, utilizarea cunoștințelor este treaba managerilor.
prof. univ. dr. Huseyin Padem, Turcia / UZPR