Introducere
În anul1928, Compania de hârtie pentru țigări Abadie, a început să emită imagini mici de ~ 5 cm x 3 cm pe hârtiile de țigări. Imaginile reprezentau steme, steaguri de țări, regiuni și orașe. Inițial au fost planificate patru serii, dintre care doar două au fost descrise: Seria A. Banere și steaguri: 325 de imagini și Seria B. Steme de țări, regiuni și orașe (400 imagini) toate emise de Abadie, Vienna, Austria. Seriile C și D nu fuseseră încă denumite. Autorul textelor și designerul imaginilor nu sunt cunoscuți. Datele extreme ale emisiunii: 1928-1933. Numărul imaginilor: 3877. Ele au fost cuprinse într-un Album de steaguri şi steme sub titlul: Flaggen und Wappen der Welt [1]. Printre aceste numeroase reproduceri de steme și steaguri din diferite țări europene și de pe alte continente se află și o variantă a stemei orașului Oradea [2]. De-a lungul timpului oraşul Oradea a folosit patru steme: 1. stema medievală şi modernă; 2. stema din perioada interbelică; 3. stema din era socialistă și 4. stema actuală. În rândurile de mai jos, prezentăm o variantă de stemă medievală şi modernă a Oradei, reprezentată într-un album heraldic interbelic vienez. Cunoașterea modului în care a fost înfăţişată această variantă a stemei oraşului Oradea, ca şi semnificaţiile elementelor incluse, ne este facilitată de acest album.
Despre stema medievală şi modernă a oraşului Oradea
Urbea Oradea a avut inițial ca emblemă pe prima pecete cunoscută, datând din 1470, un cap încoronat, apoi doar coroana suprapusă de un leu încoronat ținând în labe o halebardă cu lama de la senestra transformată în cruce trilobată [3]. Un important act privilegial a acordat orădenilor principele Transilvaniei Cristofor Báthory, la 10 martie 1580. Având în vedere importanţa Oradei în cadrul Principatului şi ajutorul acordat lui Ştefan Báthory, atunci când acesta s-a dus să ocupe tronul Poloniei, locuitorii oraşului Oradea au fost ridicaţi la rangul de nobili, ei şi urmaşii lor. Pentru a consfinţi această stare de lucruri s-a acordat un blazon. Această diplomă a fost confirmată în 21 martie 1600 de către împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg, ocazie cu care blazonul a fost îmbogăţit cu noi elemente heraldice. Faţă de prima variantă în care sub casca cu viziera ridicată, era numai leul rampant care ţinea în labele din faţă o bardă, acum se adaugă şi îngerul […]. Practic, atunci se stabileşte stema oraşului valabilă până la începutul secolului XX [4]. Ea s-a gravat şi pe sigilii. Astfel, pe un tipar sigilar rotund (35 mm) din a doua jumătate a secolului al XIX-lea se află stema acestui oraş cu următoarea înfăţişare: în emblemă, scut pătrat cuprinzând un înger în picioare şi un leu încoronat cu o coroană deschisă, rampant, păşind peste o coroană de aceeaşi factură, ambii ţinând o secure de luptă. Scutul este timbrat de un coif privit din faţă având viziera închisă. În creştet (cimier) [5] se află leul de această dată ieşind din coroană, ţinând în laba dreaptă, arma amintită şi în cea stângă, o ghiulea aprinsă. Pe marginile scutului lambrechini [6].
O variantă a stemei oraşului Oradea reprezentată într-un album heraldic interbelic vienez
Descrierea stemei: în scut dreptunghiular pe albastru (azur), un înger de argint, înaripat natural, în poziţie pedestră purtând haina specifică, şi un leu de aur încoronat cu o coroană deschisă de acelaşi metal, rampant, păşind peste o coroană de aceeaşi factură şi smalţ, ambii ţinând o halebardă de argint cu tăişul lamei spre dextra şi crucea trilobată spre stânga şi mânerul de aur, totul pe o terasă verde. La această variantă scutul nu este timbrat de coif, lipseste leul din cimier care iese din coroană, ce ţine în laba dreaptă barda şi în cea stângă, ghiuleaua aprinsă. La fel lipsesc şi lambrechinii. Dedesubtul stemei s-a scris deumirea localităţii pe care o reprezintă, iar în stânga 1893, numărul de poziţie în album. Este o variantă a stemei medievale şi moderne a Oradei folosită înainte de adoptarea stemei din 1930.
Stema municipiului Oradea din perioada interbelică
Prin Decretul Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925, oraşul Oradea a fost declarat municipiu, iar în 1930 Comisia Consultativă Heraldică a stabilit stema acestuia, prezentând următoarea înfăţişare: în scut, pe câmp albastru, o cruce latină ţinută de un arhanghel de argint aureolat, de aur, înaripat, plasat în dreapta şi de un leu de aur, încoronat şi limbat roşu, rampant, cu coada bifurcată în stânga. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenelate. (Neilustrată). Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reşedinţă de judeţ. Semnificația: Este vechea stemă rectificată. Amintește rolul organului orășenesc în apărarea drepturilor locuitorilor [7]. Deşi stemele oraşului Oradea descrise mai sus, nu sunt ecleziastice, ele includ şi reprezentări religioase. Astfel, în stema medievală şi modernă, stema interbelică şi în cea actuală este înfăţişat un Înger. Personajul stilizat, în cazul de faţă, înfăţişează un Arhanghel.
Note bibliografice:
[1] Titlu întreg: Flaggen und wappen der Welt. Heransgegeben von der Abadie Papiergesellschaft A. G. Wien. Zigarettenpapier-Zigarettenhűlsen, Viena, Austria, 1928-1933 (https://www.abebooks.com/Flaggen-Wappen-Welt-Heransgegeben-Abadie Papiergesellschaft/30059374864/bd (accesat 28.01.2024).
[2] Stema orașului Oradea, ca variantă este reprodusă în albumul vienez, citat mai sus, Flaggen und wappen der Welt. Abadie-Österreich-Städtewappen (https://www.heraldry-wiki.com/wiki/File:1893/.aba.jpg, capitol 19, poziţia 1893 (accesat 29. 02. 2024).
[3] Pentru detalii privind stema veche a oraşului Oradea, vezi: Karl Lindt, Städte-Wappen von Osterreich-Ungarn nebst den Landeswappen und Landesfarben, Wien, 1885, pl. XXV, fig. 3, pp. 13-14; Dan Cernovodeanu, Ioan N. Mănescu, ,,Noile steme ale judeţelor şi municipiilor din Republica Socialistă România Studiu asupra dezvoltării istorice a heraldicii districtuale şi municipal româneşti,”, în Revista Arhivelor, Anul LI, vol. XXXVI, nr. 1-2, 1974, p. 81; Maria Dogaru, Din heraldica României, Bucureşti, Ed. JIF, 1994, p. 67; Bujor Dulgău, ,,Sigiliile medievale ale orașului Oradea”, în Pe urmele trecutului: profesorului Nicolae Edroiu la 70 de ani, Cluj-Napoca, 2009, pp. 79-82 ş. a.
[4] Dumitru Noane, Augustin Ţărău, Oradea-Nagyvárad-Großwardein, Momente inedite din istoria aşezării, Ed. Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 2023, p. 88. Între stemele oraşului Oradea reprezentate pe vitraliile de la Primărie se află şi stema medievală şi modernă, vezi Augustin Mureşan, Stemele oraşului Oradea, reprezentate pe vitraliile de la Primărie (https://uzpr.ro/27/10/2023/stemele-oraşului-oradea-reprezentate-pe-vitraliile-de-la-primarie (accesat 03. 03. 2024).
[5] Cimier = termen heraldic care indică elementul cel mai de sus dintr-o stemă (partea cea mai ridicată a unei steme). De obicei se realizează prin plasarea deasupra coifului cu coroană a unui element din scut sau din afara stemei, sinonim creştet (Dicţionar al ştiinţelor speciale ale istoriei Arhivistică, cronologie, diplomatică, genealogie, heraldică, paleografie, sigilografie, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 69 şi p. 92).
[6] Maria Dogaru, Sigilii orăşeneşti din epoca modernă şi contemporană, Bucureşti, 1978, p. 154, fig. 195.
[7] Vezi ,,Monitorul Oficial” nr. 171 din 2 august 1930 şi Maria Dogaru, Din heraldica României, p. 102, pl. XXVII, fig. 118.
Augustin Mureşan