◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro20.04.2024

Deșeurile – tema secolului sau delăsare de zi cu zi

Deșeurile au devenit o animozitate din cauza cantității enorme emise de populație, instituții, industrie (unde este cazul). Totul provine de la un set de plastic ce poate provoca sute de metri cubi de gunoi care afectează natura și sănătatea umană.

Din păcate, s-a urmărit și se urmărește dezvoltarea producției, pentru bunăstarea economică și socială, iar deseori  se caută satisfacția unor interesele personale și se uită că rezervele naturale nu sunt nelimitate. Tocmai de aceea, omenirea a intrat în secolul XXI cu o serie de probleme ecologice. Deșeurile – una dintre cele mai mari disensiuni, dispute cu care omenirea este nevoită să se confrunte.

Populația produce cantități foarte mari de deșeuri:

de alimente,

din grădinărit,

de deșeuri din construcții,

demolări,

deșeuri industriale,

nămol,

electrocasnice vechi,

baterii,

pungi din plastic,

hârtie,

deșeuri sanitare,

haine vechi

mobilă… și lista poate continua.

Deșeurile care se produc sunt strâns legate de tiparele fiecărui om, de consum și de producție. Numărul foarte mare de produse care intră pe piață reflect o altă generare. Schimbările demografice, ca și înmulțirea numărului de case,  lezează, de asemenea, cantitatea de deșeuri care se produc. Reprezentarea largă de tipuri de deșeuri și de trasee plurivalente ale tratării deșeurilor (inclusiv cele ilegale) face complicată realizarea unei viziuni integrale a deșeurilor produse și a locului în care se află acestea. Există date, deși de calitate variabilă, pentru toate tipurile de deșeuri.

Gestionarea necorespunzătoare, inoportună a deșeurilor contribuie la schimbările climatice și la poluarea atmosferică și afectează direct numeroase ecosisteme și specii de plante și animale. Depozitele de deșeuri, considerate a fi metoda de ultimă instanță în ierarhia referitoare la deșeuri, eliberează metan, un gaz de seră foarte puternic, care este asociat cu schimbările climatice.

Metanul este format de microorganismele prezente în depozitele de deșeuri din cauza deșeurilor biodegradabile precum alimentele, hârtia și deșeurile provenite din grădini. În funcție de modul în care sunt construite, depozitele de deșeuri ar putea, de asemenea, să contamineze solul și apa. După ce sunt colectate, deșeurile sunt transportate și tratate. În urma procesului de transport, se eliberează în atmosferă dioxid de carbon (cel mai prevalent gaz de seră) și poluanți ai aerului, inclusiv particule. Direct sau indirect, deșeurile ne afectează sănătatea și bunăstarea în numeroase moduri: sursele de apă potabilă sunt contaminate, culturile cresc pe terenuri contaminate, iar peștii ingerează substanțe chimice toxice, după care ajung în farfuriile noastre…

În 2018 Eurostat menționa: Românii generează cele mai puţine deşeuri din Uniunea Europeană

După România, se află Polonia, cu 307 kg/locuitor, Cehia, cu 339 kg/locuitor și Slovacia, cu 348 de kilograme de cap de locuitor.

În topul clasamentului se află Danemarca, unde un locuitor aruncă anual 777 de kilograme de deșeuri, urmată de Cipru (640 kg/locuitor), Germania – 627 kg și Malta (621 kg/locuitor).

Una dintre soluțiile cheie pentru a aborda problema gestionării deșeurilor periculoase este educația și conștientizarea publicului cu privire la importanța implementării măsurilor de control.

Prin promovarea unor practici responsabile de eliminare a deșeurilor și încurajarea reciclării și reutilizării acestora, putem reduce semnificativ impactul negativ asupra mediului și asupra sănătății noastre.

 

Viorica Nicolescu/UZPR

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *