Lumea se află la jumătatea a ceea ce se aștepta a fi un deceniu decisiv pentru dezvoltare, dar economia nu va evolua conform așteptărilor până la sfârșitul anului 2024: economia țărilor lumii a înregistrat în 2023 cea mai scăzută creștere a PIB-ului pe jumătate de deceniu din ultimii 30 de ani, dezvăluită în cel mai recent World Economic Outlook publicat de Banca Mondială (BM) la începutul lui 2024 (https://www.banquemondiale.org/fr/news/press-release/2024/01/09/global-economic-prospects-january-2024-press-release): conform acestui raport, în unele privințe, economia globală nu este într-o formă mai bună în 2024, decât în 2023, chiar dacă riscul unei recesiuni globale a scăzut.
Tensiunile geopolitice în creștere ar putea crea noi riscuri pe termen scurt; în plus, perspectivele pe termen mediu s-au întunecat pentru multe țări în curs de dezvoltare, din cauza încetinirii creșterii în majoritatea economiilor majore, a comerțului global lent și a condițiilor financiare cele mai restrictive din ultimele decenii. Astfel, creșterea comerțului global în 2024 ar putea să reprezinte doar jumătate din media înregistrată în cei zece ani anteriori pandemiei de Covid-19. În plus, costurile îndatorării pentru economiile în curs de dezvoltare – în special cele cu ratinguri de credit slabe – sunt de așteptat să rămână ridicate, cu ratele dobânzilor blocate la maxime nemaiînregistrate în ultimele patru decenii (în termeni ajustați în funcție de monedă).
Creșterea globală este de așteptat să încetinească pentru al treilea an la rând, de la 2,6% în 2023, la 2,4% în 2024, cu aproape trei sferturi de punct procentual sub media anilor 2010. Se preconizează că dezvoltarea va crește cu doar 3,9%, mai puțin cu un punct procentual decât media din deceniul 2011-2020. După o performanță dezamăgitoare în 2023, țările cu venituri mici vor avea o creștere de 5,5%, mai slabă decât se așteptau experții BM. Până la sfârșitul anului 2024, oamenii din aproximativ una din patru țări în curs de dezvoltare și aproximativ 40% din țările cu venituri mici vor fi în continuare mai săraci decât erau în ajunul pandemiei de Covid-19. Și economiile avansate vor înregistra o creștere lentă până la 1,2% în 2024, comparativ cu 1,5% în 2023.
„Fără o schimbare majoră de direcție, anii 2021-2030 vor rămâne în Istorie ca un deceniu de oportunități irosite”, a declarat Indermit Gill, economist șef și vicepreședinte senior al Grupului Băncii Mondiale; pe termen scurt, creșterea va rămâne slabă și va lăsa multe țări în curs de dezvoltare – în special pe cele mai sărace – să se confrunte cu niveluri paralizante ale datoriilor și cu aproape una din trei persoane aflate în nesiguranță alimentară. Un astfel de scenariu ar împiedica progresul pentru multe priorități globale…
Raportul BM stabilește o cale clară pentru a inversa tendința care se conturează și subliniază transformarea posibilă dacă guvernele acționează acum pentru a accelera investițiile și a-și consolida cadrele de politică fiscală. Pentru a combate schimbările climatice și pentru a atinge alte obiective cheie de dezvoltare globală până în 2030, țările în curs de dezvoltare vor trebui să-și crească în mod semnificativ investițiile, la aproximativ 2,4 trilioane de dolari pe an. Dar, în lipsa unui pachet real de măsuri, șansele unui astfel de progres sunt mici. Creșterea investițiilor pe cap de locuitor în economiile în curs de dezvoltare în 2024, față de 2023, este de așteptat să fie de numai 3,7% în medie, puțin peste jumătate din rata din ultimele două decenii.
Raportul World Economic Outlook 2024 oferă prima analiză cuprinzătoare a ceea ce înseamnă un boom durabil al investițiilor, bazându-ne pe experiența a 35 de economii avansate și a 69 de economii în curs de dezvoltare în ultimii 70 de ani. Raportul constată că țările în curs de dezvoltare culeg adesea un dividend economic atunci când accelerează creșterea investițiilor pe cap de locuitor la cel puțin 4% și le susțin timp de șase ani sau mai mult; în acest caz, ritmul de convergență cu nivelul veniturilor economiilor avansate se accelerează, rata sărăciei scade mai rapid și productivitatea crește de patru ori. În perioadele de boom economic se materializează și alte beneficii, inclusiv o inflație mai scăzută, poziții fiscale și externe îmbunătățite și acces mai rapid la internet pentru rezidenți: „Boom-urile investiționale pot transforma economiile în curs de dezvoltare, le pot ajuta să accelereze tranziția energetică și să atingă o gamă largă de obiective de dezvoltare”, spune Ayhan Kose, economist șef adjunct al Băncii Mondiale și director al grupului de cercetare Perspective.
Pentru a declanșa astfel de cicluri, țările în curs de dezvoltare trebuie să implementeze pachete de măsuri care vizează îmbunătățirea cadrelor fiscale și monetare, dezvoltarea comerțului internațional și a fluxurilor financiare, îmbunătățirea climatului investițional și consolidarea instituțiilor calității. Sarcina este dificilă, dar mulți dintre ei au reușit deja să o îndeplinească. Reînnoirea acestor eforturi va ajuta la atenuarea încetinirii așteptate a creșterii potențiale în restul deceniului actual.
Raportul World Economic Outlook 2024 analizează, de asemenea, țările exportatoare de mărfuri, care reprezintă două treimi din țările în curs de dezvoltare, subliniind modul în care ar putea evita boom-urile și crizele. Raportul constată că guvernele din aceste țări adoptă adesea politici fiscale care intensifică aceste cicluri. De exemplu, atunci când creșterea prețurilor mărfurilor stimulează creșterea cu un punct procentual, guvernele măresc cheltuielile, rezultând o creștere economică de doar 0,2 puncte procentuale. În general, în vremuri bune, politica fiscală tinde să supraîncălzească economia, iar în vremuri nefavorabile, agravează scăderea. Această „prociclicitate” este cu 30% mai puternică în țările exportatoare de mărfuri decât în alte economii în curs de dezvoltare; în plus, politicile fiscale sunt adesea cu 40% mai volatile în țările exportatoare de mărfuri decât în economiile în curs de dezvoltare.
Instabilitatea asociată cu creșterea prociclicității și volatilității politicii fiscale afectează în mod cronic perspectivele de creștere ale economiilor în curs de dezvoltare exportatoare de mărfuri; această frecvență poate fi redusă prin instituirea unui cadru fiscal care să disciplineze cheltuielile publice, prin adoptarea unor regimuri de curs de schimb flexibile și prin evitarea restricțiilor asupra mișcărilor internaționale de capital. Aceste măsuri de politică economică și fiscală ar putea ajuta țările în curs de dezvoltare exportatoare de mărfuri să crească PIB-ul pe cap de locuitor cu un punct procentual la fiecare 4-5 ani, în medie…
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Edith Mihaela Dobrescu/Institutul de Economie Mondială
Foto: pixabay.com