◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro01.03.2024

Arc peste Carpați: Memoria. Basarabia-Acasă. Uniți  în cuget și simțiri

Vernisajul expoziției „Monumentele Basarabiei furate” din cadrul seriei: „Uniți  în cuget și simțiri – Arc peste Carpați: Memoria”, s-a desfășurat vineri, 20 ianuarie, la Casa Artelor din Galați, în prezența inițiatoarei acestei manifestări – doamna Iuliana Gorea Costin, ambasador, președinte de onoare al Asociației de Dezvoltare pentru România. Gazdă a fost doamna Antoaneta Crudu, președinta Asociației „Danubiana” – Galați, care și-a așteptat oaspeții într-un frumos și autentic costum tradițional de la Dunărea de Jos.

Întâlnirea a debutat cu Imnul de stat al României, în cadrul generos, de la Casa Artelor, „îmbrăcat” în panouri-afiș care au ca punct de plecare realitatea reflectată în volumul „Monumentele Basarabiei furată”, semnat de tânărul avocat Iulian Rusanovschi.

A urmat o slujbă de pomenire a eroilor neamului, a martirilor și mărturisitorilor români, născuți de o parte și de alta a Prutului, care au fost mentorii și stâlpii comunităților românești din Basarabia înstrăinată și ai României Mari. Slujba a fost săvârșită de pr. protopop de Galați, părintele Valentin Rădoi și pr. Ionel Rusu. S-au rostit numele câtorva zeci, din atâtea milioane, de apostoli și fruntași ai luptei pentru dezrobirea și înfăptuirea unității naționale a românilor, începând cu Vlădica Melchisedec Ștefănescu al Dunării de Jos, cel care alături de Domnul Al. Ioan Cuza, Costache  Negri, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ecaterina-Cocuța Conachi (Vogoride), în Biserica „Vovidenia” de la Galați, au pus bazele Unirii de la 24 ianuarie 1859. Au fost aduși în rugăciune Ciprian Porumbescu, omagiat în acest an, patriarhii, martiri, eroii noștri știuți și neștiuți care au zidit din trupurile lor fundamentul României Mari. În inimile noastre au fost cei doi Mihai, Viteazul și Luceafărul – Sfântul preacurat al ghiersului românesc  – alți mărturisitori care au dus rugăciunea pentru neam, în străfundurile închisorilor comuniste…

Gazda, d-na Antoaneta Crudu, a salutat și a prezentat oaspeții, invitându-o pe doamna Iuliana Gorea Costin să ne introducă într-o lecție de istorie neînvățată de noi, românii: cea a supraviețuirii fraților din dreapta Prutului prin gubernii siberiene. Distinsa Iuliana Gorea Costin a adus în atenție lupta și grijile unui „apostol al românismului”, Nicoale Costin (7 aprilie 1936-16 februarie 1995), primul primar din Chișinău după 1990, care a repus pe baze democratice viața românilor din drepta Prutului, unul dintre promotorii Mișcării de Renaștere Națională. 

Pe 16 februarie 2023 se împlinesc 28 de ani de la adormirea în Domnul a românului Nicolae Costin, coautor al Declarației de Independență după desprinderea Republicii Moldova din blocul sovietic, un erou al zilelor noastre, care alături de alți curajoși a realizat prima Constituție a Moldovei din dreapta Prutului.

S-a subliniat că la primele alegeri democratice, Nicolae Costin a fost ales primar al Chișinăului, îndeplinind acest mandat încredințat de românii de peste Prut, între anii 1990-1994. În această responsabilitate, a luat măsuri de românizare a instituțiilor din municipiul Chișinău; a denumit străzile cu numele unor personalități române, a redeschis bisericile românești, școlile și  bibliotecile.  El a făcut ca noi să ne simțim, într-adevăr, acasă”, la Chișinău, în capitala Moldovei din dreapta Prutului.

Promotor al procesului de renaștere națională, Nicolae Costin a plătit cu viața pentru curajul său de a-și apăra valorile identitare, într-o vreme când revenirea la rădăcini era doar un vis…

În contextul întâlnirii de la Galați, Iuliaa Gorea Costin a vorbit despre dragostea și jertfa înaintașilor noștri, în apărarea marilor idealuri de unire, prin prisma volumului „Războiul monumentelor”, un volum ce reflectă zbuciumul nu numai al românilor evocați, ci și al statuilor ridicate și dărâmate de fostul regim sovietic. În ultimii ani, repuse la locul lor, pentru neuitarea unor pagini importante din istoria noastră.  Reușita în aceste  demersuri este rezultatul luptei unor mari conștiințe. Reabilitarea lucrărilor celor care au pus umărul la înfăptuirea României Mari, prin repunerea la loc a unor monumente, este o datorie asumată de tânăra generație, iar din această generație face parte și avocatul Iulian Rusanovschi”, a spus Ambasadoarea noastră.

Concluzionând, între altele, ambasadoarea Iuliana Costin ne-a îndemnat să fim și să rămânem demni în toate demersurile noastre, legate de statutul și statura României și Moldovei între popoarele europene și ale lumii.

Despre valorile noastre comune identitare a vorbit doamna Silvia Grossu, conf. univ. dr. la Universitatea de Stat din Chișinău, care a adus în atenție viața, lucrarea și jertfa Mitropolitului Gurie Grossu (+ 1943), primul arhiereul care a reorganizat viața cultural bisericească după Unirea Basarabiei cu România, în 27 martie 1918.

Numele Mitropolitului Gurie este legat de primul Abecedar, în limba română, întâi cu alfabet chirilic, apoi, latin alcătuit după revenirea teritoriului românesc la Țara-Mamă, după un veac de stăpânire sub împeriul țarist.  „Generația mea nu a învățat nimic în școală despre istoria României, despre înstrăinarea Basarabiei, Bucovinei, a ținutului Herța. De aceea, consider că memoria noastră comună, comunitară, trebuie cultivată în rândul celor tineri, care nu au avut posibilitatea să învețe despre aceste pagini dureroase ale românilor”, a spus conf. univ. dr. Silvia Grossu. 

În context, a fost prezentat cel de-al patrulea volum dedicat vieții și lucrării Mitropolitului Gurie, lucrare care se ocupă de activitatea de editare a ziarului „Luminătorul”, sub îngrijirea neobositei Silvua Grossu.

Publicația a apărut în perioada interbelică, între anii 1908-1944, la Chișinău, și a fost cea care a ținut trează conștiința de neam și de credință a fraților români.

Prezentă la Galați, la dorința expresă a Filialei UZPR  „Radu Macovei” – Galați, doamna Silvia Grossu a adus în actualitate viața, dar – mai ales – jertfa Mitropolitului Gurie Grossu (1877-1943), cel care după aproape un deceniu de exil, între anii 1909-1917, într-o mănăstire din gubernia Smolensk, pentru „activitatea de separatism, față de Rusia”, revine în fruntea Bisericii Ortodoxă din Basarabia.

După revenirea acestei părți din Țara Moldovei la România Mare, în primăvara lui 1918, Mitropolitul Gurie Grosu, numit Păstor de suflete în scaunul arhieresc de la Chișinău, a avut delicata misiune de a repune în mișcare viața din Basarabia înstrăinată, cea furată de Imperiul țarist , în 1812, revenită în 1918, și iarăși vândută de marile puteri, la masa tratativelor, Imperiului sovietic, în iunie 1940.

Înlăturat din scaunul de Arhiereu de camarila lui Carol al II-lea, pentru curajul de a-i fi spus celui care se pretindea rege „că nu are voie să intre în Sfântul Altar prin ușile împărătești, pentru că nu este uns rege” și pentru că trăiește în păcat cu o altă femei, Mitropolitul Gurie s-a văzut nevoit să ia calea pribegiei. Cercetări mai noi arată faptul că Mitropolitul Gurie, între 7-10 septembrie 1937, a ajuns la Mănăstirea Nămăiești.

Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Calinic al Argeșului și Muscelului a publicat (în 2005) jurnalul arhiereului basarabean, din care reținem și noi un fragment, o frescă socio-istorico-literară, despre dragoste de neam, sacrificiu, despre cum s-a unit Basarabia cu România, în 27 martie 1918.  Războiul mondial a avut ca rezultat marea biruință a noastră, a românilor, realizarea idealului național, reunirea tuturor provinciilor locuite de români la Patria Mamă – România. Cea dintâi care a vestit sosirea Primăverii Unirii Românilor a fost Basarabia, care prin votul Sfatului Țărei din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie 1918 a proclamat unirea pe veci a Basarabiei cu România. După dânsa a urmat unirea Bucovinei și la urmă a Transilivaniei.

Între promotorii, deșteptătorii sentimentului național, al conștiinței de neam în Basarabia, sub ruși, am fost și eu, ieromonahul și arhimandritul (pe urmă) Gurie Grossu. Și glasul meu a răsunat pentru unire, când a sosit „plinirea vremii; când a sunat Duhul lui Dumnezeu asupra omenirii a răsturnat tronuri, a prăbușit împărății (Rusia, Austria, Gernamia), a eliberat pe cei subjugați, sau cum a vorbit Maica Domnului, după Luca Evanghelistul: ”Risipit-a pe cei mândri, în cugetul inimii lor, răsturnat-a pe cei puternici de pe tronuri și a înălțat pe cei smeriți (pe români și alte nații), pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăți și a scos afară, deșerți, pe cei bogați”, scria Mitropolitul Gurie Grosu, pe când se afla la Mănăstirea Nămăiești, în toamna lui 1937.

Lucrarea și atitudinea Ierarhului basarabean conturează un mare patriot, un martir și un mărturisitor, în același timp, un ierarh român demn și curajos, omul providențial aflat în locul și la timpul potrivit.

Manifestarea, desfășurată în preajma zilei de 24 ianuarie, i-a dat prilejul prof. univ. dr. habil Cătălin Negoiță să ilustreze care a fost „prețul” sacrificiului în istorie, în „Cazul 1859, în cazul lui Alexandru Ioan Cuza. respectiv, lupta anti-unioniști contra unioniști, iar scriitorul Adi Secară a adus în atenția participanților lirica poetului Ion Bâcu.

 Am revăzut și audiat cei mai frumoși și talentați elevi ai Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, alături de maestri lor și de prof. Ana Larisa Pelin, directorul instituției gălățene de Arte, copii care dovedesc seriozitate, studiu, dragoste, și care au adus multă emoție prin interpretările lor vocale sau instrumentale.   Liceenii de la Colegiul Național „C. Negri”, partenerii noștri în proiectul „Rescriem povești identitare, la Dunărea de Jos”, pregătiți și însoțiți de prof. Elvira Alexandrescu, au recitat din  poezia scrisă în zarca Aiudului sau în alte unghere întunecate ale închisorilor comuniste de martirii și mărturisitorii neamului. Au fost și câteva scenete ce au ilustrat frânturi din istoria lui Alexandru Ioan Cuza, pârcălab de Galați, înainte de a deveni Domn.  

O notă inedită, de sărbătoare, au adus trei soldați-voluntari de la Asociația „Danubiana”, îmbrăcați în costume din epoca lui Cuza, între aceștia: col (r) Aurelian Niculescu, Poliția de Frontieră și Marius Crudu, în viața de toate zilele salvator ISU.

Întâlnirea de suflet s-a încheiat cu muzică și cu Hora Unirii, cu susținerea Ansamblului Doina Covurluiului – Centrul Cultural Dunărea de Jos Galați.

La manifestare au participat reprezentanți ai autorităților locale, județene, ziariști, profesori, părinți, elevi și studenți.

Mulțumim doamnei ambasador Iuliana Gorea Costin pentru că a ales să aducă, la Galați, frumoasa pagină de istorie, alături de conf. univ dr. Silvia Grosu, invitata ziariștilor gălățeni, pentru acrivia cu care cercetează trecutul românilor din dreapta Prutului.

Mulțumiri doamnei Antoaneta Crudu, colaboratoarea noastră, pentru operativitatea și acuratețea cu care se implică în manifestările de suflet, de la Galați, și nu numai.

Mulțumiri avem pentru cotidianul „Viața liberă” și „Presa Galați, parteneri media.

 

Maria Stanciu

Foto: M. Stanciu

Un comentariu pentru “Arc peste Carpați: Memoria. Basarabia-Acasă. Uniți  în cuget și simțiri

  1. Ce minunat eveniment ați organizat la Galați!
    Spor și inspirație în munca dvs nobilă de cultivare a respectului pentru valorile noastre comune! Cele bune să ne adune!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *