◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro14.07.2024

Excesul birocratic ucide microîntreprinderile.
E-TVA pune cireașa pe tort

Guvernul trebuie să se hotărască: are nevoie de microîntreprinderi, de micii întreprinzători, adică de acele persoane care prestează mici servicii sau livrează bunuri la un nivel mic, în mediul urban sau rural, dar mai ales rural, de micii meseriași, care oricum sunt pe cale de dispariție, sau nu are nevoie? Nu de alta, dar având în vedere legislația fiscală care se modifică zilnic, ba mai mult, se face orice ca să nu poată fi aplicată, ne duce cu gândul la ideea că acești mici întreprinzători sunt în opinia guvernului piatra de poticnire care stă în calea corectitudinii fiscale din România. Acest lucru o dovedește avalanșa de modificări fiscale care îi pun pe micii întreprinzători în fața împosibilității de conformare. RO e-factura, RO e-transport, SAF-T, RO e-transport, RO e-case de marcat, POS-uri obligatorii, limitări ale soldului de casă și a tranzacțiilor cu numerar (apropo de tranzacțiile în numerar, U.E. a adoptat o directivă prin care tranzacțiile în numerar să fie limitate începând cu 2027 la 10.000 euro, asta în condițiile în care în România sunt deja limitate la aproximativ  5.000 lei, adică 1.000 euro!), imposibilitatea de a împrumuta firma în numerar etc. Cireașa de pe tort a fost pusă vineri, 21.06.2024, când a fost aprobată de către guvern OUG 70, privind unele măsuri de implementare și utilizare a decontului precompletat RO e-TVA și valorificarea datelor și informațiilor prin implementarea unui sistem de guvernanță specific și alte măsuri fiscale. Pe scurt, ANAF-ul precompletează decontul TVA pe baza datelor pe care le deține și le transmite contribuabilului prin SPV până în data de 20 a lunii următoare. În termen de 5 zile contribuabilul trebuie să verifice acest decont și să-l corecteze dacă este cazul și să-l retransmită la ANAF. Dacă există diferențe ANAF-ul notifică contribuabilul, care va trebui să justifice aceste diferențe printr-o notă de justificare, toată corespondența fiind făcută prin SPV. O nebunie, nu? O nebunie, pentru că toate deconturile precompletate, sau aproape toate, vor fi diferite de cele din realitate, ca atare va fi o corespondență permanentă între ANAF și contribuabili pe seama acestor diferențe. De ce vor fi diferite? Pentru că este imposibil ca decontul precompletat să poată fi corect în condițiile în care:

1. – avem TVA la încasare, iar exigibilitatea de plată a TVA nu poate fi stabilită prin datele care se colectează la ANAF, respectiv RO e-factura sau RO e-case de marcat;

2. – în activitatea unei companii există situații de ajustare a TVA (la stocuri, la mijloace fixe), ceea ce nu se reflectă în informațiile deținute de ANAF, deci încă un factor care va duce la diferențe între deconturile precompletate și realitatea economică a contribuabilului;

3. – conform Codului Fiscal avem și TVA la marjă. De unde scoate ANAF-ul informația corectă pentru precompletarea decontului de TVA?

Și mai este o problemă, poate cea mai importantă, în ceea ce privește întreprinderile mici, microîntreprinderile în special. Acești contribuabili, mici și foarte mici, nu pot să-și permită un angajat propriu care să conducă contabilitate și să facă toate aceste raportări, să le spunem generic RO e (factura, case de marcat, transport, sigiliu, TVA etc.). Este o realitate, un ABC, un mic prestator de servicii, nu poate să plătească 1 salariu de câteva de mii de lei, pentru că nu este o muncă necalificată pe care să o plătești cu salariul minim pe economie, iar pentru part-time cheltuielile sunt ca și pentru 1 angajat cu salariul minim integral. Soluția este contractul de prestări servicii cu o firmă de contabilitate. Da, numai că o firmă de contabilitate trebuie să aibă mai multe contracte pentru a exista, ori cu această ,,birocrație digitală” este imposibil să aibă destule contracte ca să existe. Deci, ce alternative au microîntreprinderile? Să dispară sau să meargă în alte zone ale economiei, nu? Paradoxul este că în loc ca digitalizarea să ajute la progresul economic, se pare că în România are un efect invers: blochează economia.

Se pare că nu se ține cont de un principiu foarte simplu: care este efortul pentru a obține un beneficiu oarecare? Care sunt consecințele unei măsuri? Ce se pierde și ce se câștigă? Dacă, totuși, s-a făcut această analiză, iar concluzia a fost că beneficiile sunt mai mari, atunci chiar nu mai este nimic de spus. Când spun asta, fac referință exclusiv la microîntreprinderi și întreprinderi foarte mici, cu cifră de afaceri de maxim 100.000 euro/an.

 

Alexandru Tamba

Foto: pixabay.com 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *