O surpriză plăcută este ultimul număr al Revistei „Ateneu”, numărul din mai, care pare să se concentreze în jurul lui Victor Brauner. Astfel, nu doar de menționat, cât mai degrabă de parcurs integral interviul cu Emil Nicolae pe care îl consemnează Marius Manta („Opera lui Victor Brauner conține numeroase cicluri de lucrări cu gramatici diferite”), cel care „construiește” de altfel și o prezentare subiectivă a expoziției „Invenții și magie”, expoziție organizată de Muzeul Național de Artă din Timișoara.
Adrian Jicu prezintă noul volum al lui Adrian G. Romila, despre care e convins că echivalează cu „o narațiune pluristratificată, ingenios construită, care continuă preocupări mai vechi, circumscrise pasiunilor sale de tinerețe: marinăritul, machetele, colecționatul, literatura de aventuri, cinematografia, muzica bună etc.” Ioan Dănilă, cu aceeași energie care ne este cunoscută, consemnează de la Iași, mai precis din Aula „Anton Durcovici” a Catedralei Romano-Catolice „Sfânta Fecioară Maria, Regina”, desfășurarea unui eveniment cu totul special – zece ani de la încheierea primei traduceri în limba română a Bibliei în Biserica Romano-Catolică din România. Tot Ioan Dănilă ne propune „Teleșcoala Ateneu” și pagina de educație, „Pentru limba noastră”.
Violeta Savu realizează o amplă prezentare a Bacău Fest Monodrame, ediția a XXIX-a („Devenire și fragilitate umană”). La „Poesis” îi avem ca invitați pe Constantin Donea și Valentin Talpălaru, în timp ce, schimbând registrele, Elena Bălășanu analizează o carte „Despre război și alienare” (Andrei Kurkov – „Albinele gri”). Dan Perșa ne oferă o avanpremieră a romanului „Icar’89”, pe care, desigur, îl așteptăm cu nerăbdare. Constantin Gherasim e interesat de noile politici de comunicare, oprindu-se acum asupra „Ghidului adolescentului pentru rețele sociale” – Jonathan McKee. Am apreciat apoi interesul redacției pentru a marca „Callas 100”, prin semnalul dat de Daniela Maria Dumitru.
Ion Fercu prinde în rame potrivite cea de-a doua ediție a Festivalului „Cinecopilăria”, pentru a reveni în paginile revistei cu „Prejudecățile: infern și provocare internă”. De parcurs și „Arthur Rimbaud. Fețele mitului” (Gheorghe Iorga), „Călătoria în labirint” (Ozana Kalmuski-Zarea), „O veste tristă?” (Daniel Ștefan Pocovnicu), „O mare în mijlocul pământului” (Liviu Franga), „Memoria ca paradis, nu doar memoria paradisului” (Adrian Lesenciuc), „Echilibrul între Dumnezeire și omenire” (Vasile Spiridon).
Cu totul specială pagina realizată de Gabriela Gârmacea, care se oprește asupra unui volum inedit – „30 de scriitori. Români din exil 1945-1989”, semnat de Daniela Șontică, despre care opinează: „Rostul cărții Danielei Șontică este dorința de a recupera memoria scriitorilor din exil, de a înțelege modul în care aceștia și-au păstrat identitatea, au încercat să-și facă un rost într-o lume care i-a primit și le-a oferit contextele de a se afirma pentru a ne salva de la neuitare sau de a ne circumscrie în universal”. Nu în ultimul rând, Ionel Savitescu – „Eseurile lui Isaiah Berlin”.
Marius Manta
Foto: Jonas Jacobsson / Unsplash