◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro20.04.2024

„Lada cu spinare”, publicație în grai, la un an de la apariție

Cea mai tânără publicație din Arad este Lada cu spinare, primul număr debutând în luna martie 2023, cu apariție lunară. Este redactată în grai, prin grija și concepția lui Gheorghe HODREA, care stăpânește bine transcrierea limbii/ limbajului în vorbirea regională, varianta zărăndană. Are mențiunea că foaia în grai ”se înmânează de-a fichia, aghică făr’ dă bani, mulțămită lui Aurel Usca”, omul din Sintea Mică, comuna Olari, cel care finanțează tipărirea publicației. Lada cu spinare (Lada de zestre, în alte vorbiri), un fel de dulap orizontal, frumos încrustat în lemn masiv, cu colorit specific diferitelor zone etnografice.

Chapeau-ul are în centru o astfel de ladă, iar pe scăunele șed în poziția de la uliță a țăranului, în care recunoaștem pe Bace Toghiere și Nana Florița. Ici și acolo câteva butoaie, lămpașe, cocoșul deșteptător de dimineață, iar în fundal o horă rurală. Are câteva rubrici permanente: Cuvântelnic, Șcătula cu pepi, Hangu pământului, Unchioaia Persida și vremia, Lăcruța cu șoroafle, Coșara cu povești, Stelaju cu aminchiri, Coșara cu cugle, Credențu cu blighie, Povești dă pîn Cota, Pățanii pățîchie, Cu lopta pîn jughieț, Janta cu moime, Podoabe rare și Lăcruța poștală. Pentru unii cititori e dificil de priceput, la fel fiind înțelegerea regionalismelor și citirea acestora. Autorii sar în sprijin și oferă „iexplicațîi”, „glosare”, „dicționare”, „mitrisme”, traduceri”, „voarbe dî la Pâncota”, „tîlcuieli” și „X-presii dî pă la noi”. Aceștia sunt: Gheorghe Hodrea, Ioan – Alexandru Ardelean, Florica R. Cândea, Eugenia Crainic, Mona, străniepoata lu’ Măzăroi, așezată în Beljia, Dimitrie Otavă dî la Șumand, Vali a lu’ Viski. Cu talentul său de grafician, Gheorghe Hodrea a încropit fiecărui autor un crochiu portretistic. Grafica paginilor aparține de asemenea.

Conținutul articolelor se referă la obiceiuri din diferite zone rurale din ținutul zărăndan, rețete culinare, întâmplări hazlii, vorbe de înțelepciune, sfaturi și povești/ poezii populare. Plăcerea lecturii se întreține din frumusețea expresiei și din povestirile împărtășite. În subsidiar, curiozitatea e stârnită de diferența comparativă de pronunțare între diferite comunități rurale, migrația cuvintelor dintr-un sat în altul, precum și de umorul sănătos cuibărit în faldurile graiului popular. Unele expresii devin formule ironice care finalizează povestea: „Viața-i frumoasă da-i scurtă, așe că asculaț’ și veghieț’”, sau „Oaminii îș ca vremia, iar vremia îs ca oamini” ori „La Macea tătdiauna au fost oamini diștepț’, da ca amu – niciodată” etc. Dar și „Mare atențîie că noaptchia tătă mîța-i niagră”.

Deocamdată, distribuirea se realizează la adrese căutate de cei interesați și deschiși la lectura hazlie în grai și la comicul de limbaj al textelor. A trecut un an. Douăsprezece numere. Fiecare e mai bogat decât precedentul, astfel că foaia are acum 6 pagini. Când vor exista mai mulți lectori interesați, Lada cu zestre ar putea deveni o revistă broșată și colorată, cu fotografii autentice și cu distribuție mai amplă. Intenția responsabilului este chiar de a alcătui un stil unitar (specific) de transcriere în grai, ca să propus pentru recunoaștere națională.

Publicația are un sediu, Capșa de Arad „Lada cu spinare” în restaurantul Veneția, de pe strada C. Bolintineanu, unde se regăsește o placă sculptată în granit. Foaia în grai dispune de un rezervor impresionant de surse documentare: există identificate muzee etnografice particulare la Sintea Mare (proprietatea familiei Hodrea), Șomoscheș (proprietatea familiei Pintea), Macea (proprietatea familiei Ardelean).

Pentru că acest articol este destinat să fie publicat pe site-ul UZPR, menționăm că o bună parte din autori sunt membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România: Floare Cândea, profesor și scriitor, Eugenia Crainic, jurnalist și prozator, Gheorghe Hodrea, preot și scriitor, dr. Anton Ilica, profesor universitar, membru al Academiei sârbe pentru educație (CAO). Lor li se adaugă Ioan Alexandru Ardelean, economist din Macea, dr. Ligia Mateiu, senior bio – informatician în genetică la Universitatea Anvers din Belgia, Dumitru Otavă, profesor din Șimand, Vali Viski, ziarist, cronicar sportiv Arad și Aurel Usca, economist – contabil din Sintea Mică.

Lada cu spinare este singura foaie cu scrierea în grai. Cine reușește să pătrundă în „sufletul” publicației va pătrunde în atmosfera rurală tradițională a satului românesc de altădată și de acum. Frumusețea vorbirii în grai (există inițiativa verbalizării și prezentării acesteia în emisiuni publice), readuce satisfacția privind recuperarea auditivă a dulceții graiului, cald, ironic, moralizator, încărcat cu învățăminte și cu o cumpătată virtute morală. Întreaga activitate din jurul publicației se desfășoară prin voluntariat, dar cu o devotată dăruire pentru reamintirea vremurilor în care tinerețea zburda printre noi, iar familia noastră era alcătuită din întregul sat, toți fiindu-ne veri, mătuși, unchi ori șogori. Satisfacția ne motivează să rostim „viață lungă valorilor din Lada cu spinare”!

 

       Anton Ilica

       UZPR, Filiala „Ioan Slavici” Arad

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *