ONU și partenerii săi la nivel mondial au examinat dispariția în masă a speciilor de animale și plante, precum și mijloacele pentru a evita extincția ulterioară, în cadrul unei conferințe majore care s-a desfășurat în perioada 23-25 ianuarie 2024 la Berna (Elveția) (https://news.un.org/fr/story/2024/01/1142552): conferința a oferit o imagine de ansamblu asupra a ceea ce este biodiversitatea și a modului în care Națiunile Unite pot sprijini eforturile pentru a permite naturii să supraviețuiască și să prospere.
Ce înseamnă termenul „biodiversitate” și de ce este important?
În termeni simpli, biodiversitatea se referă la toate tipurile de viață de pe Pământ. Convenția Națiunilor Unite privind Diversitatea Biologică (CBD) o descrie ca „diversitate în cadrul speciilor, între specii și în ecosisteme, inclusiv plante, animale, bacterii și ciuperci”. Aceste patru niveluri caracterizează viața pe Pământ, în toată complexitatea ei. Diversitatea speciilor menține echilibrul ecosistemului global, oferind tot ce avem nevoie ca oameni pentru a supraviețui, inclusiv hrană, apă curată, medicamente și adăpost. Mai mult de jumătate din PIB-ul global depinde în mare măsură de natură. Peste un miliard de oameni depind de păduri pentru existența lor.
Biodiversitatea este, de asemenea, cea mai bună apărare naturală a noastră împotriva schimbărilor climatice, ecosistemele terestre și oceanice absorbind mai mult de jumătate din toate emisiile de carbon produse pe Terra.
Deschizând Conferința de la Berna privind Biodiversitatea, Patricia Kameri-Mbote, directorul diviziei juridice a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), a avertizat că lipsa de coordonare între diferitele organizații care încearcă să protejeze biodiversitatea este o „provocare critică”, ce trebuie abordată de urgență „așa cum ne străduim să realizăm o lume care să trăiască în armonie cu natura până în 2050”.
Criza biodiversității este foarte gravă și trebuie abordată urgent
Bazinele de absorbție a carbonului terestru sunt în curs de degradare sau de distrugere chiar din pricina omului: exemplele includ defrișarea Amazonului și dispariția mlaștinilor sărate și a mangrovelor, ecosisteme care elimină cantități mari de carbon.
Modul în care folosim pământul și marea este unul dintre principalii factori de pierdere a biodiversității. Din 1990, aproximativ 420 de milioane de hectare de pădure s-au pierdut prin defrișare. Expansiunea agriculturii rămâne principalul motor al defrișărilor, al degradării pădurilor și pierderii biodiversității pădurilor.
Pescuitul excesiv și introducerea de specii exotice invazive (specii care au intrat și s-au stabilit în mediul din afara habitatului lor natural, provocând declinul sau chiar dispariția speciilor native și afectând negativ ecosistemele) sunt alți factori importanți pentru declinul speciilor.
UNEP a arătat că aceste activități împing aproximativ un milion de specii de plante și animale spre dispariție. Aceste specii variază de la tigrul din China de Sud, până la urangutanii din Indonezia, până la animale și plante presupuse „obișnuite”, precum girafele și papagalii, iar dintre plante – stejarii, cactușii și algele marine. În prezent, ne confruntăm cu cea mai mare pierdere de specii vii de la dispariția dinozaurilor pe Pământ.
Combinată cu nivelurile de poluare în creștere vertiginoasă, degradarea habitatului natural și pierderea biodiversității au un impact grav asupra comunităților din întreaga lume. Pe măsură ce temperaturile globale cresc, pajiștile odinioară fertile se transformă în deșerturi, iar în oceane există sute de „zone moarte”, unde viața acvatică este practic inexistentă.
Pierderea biodiversității afectează funcționarea unui ecosistem, făcând speciile mai puțin capabile să răspundă la schimbările de mediu și făcându-le din ce în ce mai vulnerabile la dezastre naturale. Dacă un ecosistem are o mare diversitate de organisme, este probabil ca acestea să nu fie toate afectate în același mod, iar dacă o specie dispare din ecosistem, o altă specie similară îi poate lua locul.
Planul pentru biodiversitate
Numit oficial Cadrul Global de Biodiversitate (Global Biodiversity Framework, GBF) Kunming și Montreal, acesta este un acord istoric sub auspiciile Națiunilor Unite, adoptat de 196 de țări pentru a ghida acțiunea globală pentru natură până în 2030, care a fost dezvoltat la întâlnirile UNEP de la Kunming (China) și Montreal (Canada), în 2022.
Obiectivele principale ale GBF sunt combaterea pierderii biodiversităţii, refacerea ecosistemelor şi protejarea drepturilor populaţiilor indigene. Popoarele indigene suferă în mod disproporționat din cauza pierderii diversității biologice și a degradarii mediului; viețile lor, supraviețuirea, șansele lor de dezvoltare, cunoștințele lor, mediul și starea lor de sănătate sunt amenințate de degradarea mediului, de activități industriale pe scară largă, deșeuri toxice, conflicte și migrații forțate, precum și de schimbările în utilizarea terenurilor și acoperirea cu vegetație (cum sunt defrișările pentru agricultură și industria extractivă).
Sunt planificate măsuri concrete pentru a opri și inversa pierderea naturii, inclusiv protejarea a 30% din planetă și a 30% din ecosistemele degradate până în 2030. În 2024, 17% din terenuri și aproximativ 8% din zonele marine sunt protejate. GBF conține, de asemenea, propuneri de creștere a finanțării pentru țările în curs de dezvoltare și pentru populațiile indigene. Țările trebuie să dezvolte strategii și planuri de acțiune naționale în materie de biodiversitate și să-și stabilească sau să-și revizuiască obiectivele naționale, pentru a se potrivi cu obiectivele globale stabilite.
Activități sub auspiciile ONU
Adunarea Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEA), cunoscută și sub numele de „Parlamentul Mondial al Mediului”, se întrunește în februarie 2024 la Biroul Națiunilor Unite din Nairobi (Kenya). Acest eveniment reunește guvernele, grupurile societății civile, comunitatea științifică și sectorul privat pentru a evidenția cele mai presante probleme de mediu și pentru a îmbunătăți guvernanța globală a mediului. UNEA 2024 se va concentra pe schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluare.
Evenimentul principal al acestui an este însă conferința Națiunilor Unite privind biodiversitatea, care va avea loc în Columbia, în octombrie 2024, unde cei prezenți vor discuta despre cum să protejăm pământurile și mările, protejând în același timp planeta și respectând drepturile comunităților locale.
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Edith Mihaela Dobrescu/Institutul de Economie Mondială
Foto: pixabay.com