◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.02.2024

Franța. Situații excepționale

Discursul președintelui

Pe 12 octombrie 2023, președintele Franței, Emmanuel Macron s-a întâlnit cu liderii partidelor politice şi apoi s-a adresat naţiunii într-un discurs televizat, pentru a face apel la unitate şi pentru a încerca să prevină orice extindere a conflictului israeliano-palestinian în Franţa, unde s-a înregistrat o creştere a actelor antisemite (https://cursdeguvernare.ro/cea-mai-mare-comunitate-musulmana-si-evreiasca-din-ue-emmanuel-macron-incearcand-sa-previna-extinderea-conflictului-in-franta.html): Franţa are cea mai mare populaţie musulmană şi evreiască din Europa, iar conflictul israeliano-palestinian a contribuit în trecut la tensiuni între cele două comunităţi.

Actele antisemite au crescut în Franţa de când Hamas a atacat, pe 7 octombrie 2023, oraşele israeliene, omorând peste 1.300 de persoane. Israelul a răspuns prin lansarea celei mai puternice campanii de bombardamente asupra Fâşiei Gaza, controlate de Hamas, din istoria de 75 de ani a conflictului israeliano-palestinian, ucigând numai în primele 5 zile de bombardamente peste 1.200 de persoane şi distrugând cartiere întregi aparținând palestinienilor.

Ministrul francez de Interne, Gérald Darmanin, a recunoscut că Franţa a înregistrat atât o creştere a urii online, cât şi a ameninţărilor directe: „De sâmbătă (7 octombrie 2023 – n.n.), de la masacrele teroriste ale Hamas în Israel, s-au înregistrat peste o sută de acte antisemite, în principal tag-uri şi svastici, dar şi insulte şi avem persoane arestate cu un cuţit la intrarea în şcoli sau a unei sinagogi, precum şi o dronă care a survolat un lăcaş de cult evreiesc”, a declarat Darmanin; 24 de persoane au fost arestate. Guvernul a desemnat 10.000 de poliţişti pentru a proteja aproximativ 500 de locuri din Franța. Darmanin a declarat că serviciile de informaţii nu au văzut nici o ameninţare teroristă specifică împotriva comunităţii evreieşti din Franţa, dar a atras atenţia că ameninţările ar putea proveni de la indivizi mai degrabă decât de la grupuri organizate: „Cauza palestiniană este una absolut respectabilă, Franţa a considerat întotdeauna că avem nevoie de două state, unul israelian şi unul palestinian, dar dacă este vorba de o demonstraţie de susţinere pentru Hamas, răspunsul este nu”. În ultimii ani, mai mulţi evrei au părăsit Franţa pentru a merge în Israel, mai mult decât în orice alt moment de la crearea statului evreu în 1948, mulţi dintre ei menţionând antisemitismul în creştere din Franța ca fiind un factor care i-a determinat să plece.

 

Dreapta câștigă teren

Pe 24 septembrie 2023, rezultatele alegerilor senatoriale au confirmat stabilitatea Camerei superioare, dominată de dreapta, precum şi dificultăţile macroniştilor, într-un scrutin indirect, marcat de revenirea Rassemblement national (RN) la Palais du Luxembourg, cu trei aleşi (https://www.stiripesurse.ro/probleme-mari-pentru-emmanuel-macron-partidele-extremiste-castiga-teren-in-franta_3079463.html): „majoritatea senatorială de dreapta şi de centru a fost întărită, a declarat liderul senatorilor Les Républicains (LR, dreapta), Bruno Retailleau. „Grupul LR va rămâne, de departe, cel mai important, marcat de stabilitate” a mai menționat acesta.

170 din cele 348 de locuri ale Senatului au fost puse în joc pentru şase ani în aproximativ patruzeci de departamente. Celelalte 178 vor fi supuse unui alt scrutin în 2026. Aproximativ jumătate din Senat este reînnoit la fiecare trei ani într-un scrutin indirect, departe de interesul mulţimii. Corpul electoral, din care 95% provine din consiliile municipale, face din aceste alegeri o reflectare a ultimelor alegeri municipale, unde dreapta a obţinut scoruri bune în oraşele mijlocii. Acest lucru nu favorizează majoritatea prezidenţială, care depune eforturi pentru a convinge marii electori la nivel local despre bilanţul guvernului. Bruno Retailleau a denunţat un „nou eşec al preşedintelui ţării în Senat, din cauza deconectării macronismului de teren”.

Senatul examinează şi votează legile, putere împărţită cu Adunarea Naţională. Dacă aceasta din urmă are ultimul cuvânt în naveta parlamentară, Camera superioară are particularitatea de a nu putea fi dizolvată, spre deosebire de Camera inferioară a Parlamentului. Senatul, dominat de o majoritate de dreapta şi de centru din 2014, şi-a exercitat pe deplin şi rolul de contra-putere în mai multe crize politico-mediatice răsunătoare din ultimii ani. În special, el s-a impus în dezbatere, în timpul crizei Vestelor Galbene, cerând guvernului să explice gestionarea violenţelor şi a pagubelor care au avut loc în primăvara anului 2019.

 

Introducerea sinucierii asistate. Opinia episcopilor ortodocși

Pe 25 noiembrie 2023, episcopii ortodocși din Franța și-au exprimat îngrijorarea cu privire la demersurile de legalizare a sinuciderii asistate în Republica Franceză (https://www.stiripesurse.ro/episcopii-ortodocsi-din-franta-sunt-ingrijorati-de-legalizarea-sinuciderii-asistate_3153135.html): discuțiile au avut loc în cadrul „Întrunirii periodice a episcopilor ortodocși din Franța”, desfășurată la sediul organizației din Paris, sub președinția Mitropolitului Dimitrie (Patriarhia Ecumenică).

Îngrijorările vin în contextul demersurilor legislative de înlocuire a termenului „laisser-mourir” (a lăsa pe cineva să moară) cu expresia „faire mourir” (a provoca moartea cuiva), despre care ierarhii spun că „ar fi un abis care s-ar împotrivi convingerilor esențiale ale multor oameni de credință”. Ierarhii au subliniat faptul că o astfel de decizie este în dezacord cu echilibrele medico-etice ale legilor existente, elaborate în timp și cu răbdare. „Episcopii ortodocși din Franța își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la dezvoltarea derivată, în societățile noastre de astăzi, a unei etici juridico-sociale din ce în ce mai detașate de orice formă de transcendență și de toate valorile esențiale care, timp de secole, au stat la baza corpusului nostru juridic și etic”, este menționat în raportul de activitate al întâlnirii.

 

Emilian M. Dobrescu

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *