◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

74 de ani de la începerea deportării germanilor în fosta URSS

Duminică, în 27 ianuarie 2019, reprezentanți ai comunităților germane din județele Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin își vor aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative pe plan interjudețean care se vor desfășura la Reșița, de începuturile deportării germanilor în fosta URSS. Programul manifestărilor de la Reșița va fi următorul:

  • 27 ianuarie 2019, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” Reșița:

Sfântă Liturghie în limba germană, cu rugăciuni pentru victimele deportării.

 

  • 27 ianuarie 2019, ora 11.15, Monumentul Deportaților (Parcul „Cărăşana”), Reșița:

Comemorarea victimelor deportării: rugăciuni ecumenice și depunere de coroane de flori.

 

În luna ianuarie au avut loc de asemenea în mai multe biserici romano-catolice din Banatul Montan rugăciuni pentru sufletele victimelor deportării, dar și pentru pace, pentru ca în viitor să nu se mai repete ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 74 de ani. Astfel de rugăciuni au fost organizate în localitățile Anina, Bocșa, Oțelu Roșu și Steierdorf.

În urmă cu 74 de ani, bărbați între 17 și 45 de ani și femei între 18 și 30 de ani, apți și apte de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crișana, Bucovina, București și Dobrogea, au fost luați din sânul familiei și transportați, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Donețk) și al Rusiei (Munții Ural). Nu puțini au fost aceia care și-au pierdut viața acolo datorită condițiilor vitrege de muncă și viață. Ultimii deportați s-au întors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucția” statului sovietic.

Din cei aproximativ 75.000 de deportați din România se estimează că un număr de 10.000 și-a pierdut viața acolo. Din județul Caraș-Severin au fost deportați aproximativ 9.000 – 10.000 de etnici germani. Actualmente mai sunt în viață în Banatul Montan 24 de foști deportați, din care 10 reșițeni.

 

Erwin Josef Țigla / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *