◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.04.2024

Viitorul omenirii, mai sumbru decât ne imaginăm. Ne aflăm în pragul extincției

Prestigiosul ziar Le Figaro nu „vede” deloc in termeni pozitivi viitorul planetei noastre si al omenirii. De altfel, un articol publicat aici preia predictiile absolut alarmante ale unui grup de cercetatori internationali, care ne plaseaza cumva in pragul extinctiei speciei.

Mai exact, pornind de la fenomenul incalzirii globale, „si daca omenirea va reduce emisiile de gaze cu efect de sera, insasi Terra ar putea perturba eforturile oamenilor”. Intr-un astfel de scenariu, cresterea temperaturii medii a Pamantului s-ar putea stabiliza la +4ºC sau + 5ºC fata de era preindustriala, mult dincolo de obiectivul Acordului de la Paris (de cel mult +2ºC).

Ce s-ar intampla intr-un asemenea scenariu? – se intreaba autorii studiului si tot ei raspund: „In primul rand, vor creste emisiile de carbon. In ultimele decenii, padurile si oceanele au absorbit mai mult de jumatate din toate emisiile de carbon. Dar padurile se micsoreaza, iar oceanele prezinta semne de saturatie, potrivit studiilor recente. Rolul lor de burete pentru dioxidul de carbon s-ar putea sa slabeasca.

Apoi, vor fi metanul si CO2 prinse in permafrost – solul inghetat permanent din Rusia sau Canada. Cantitatea aflata aici echivaleaza cu aproximativ 15 ani de emisii umane. In caz de decongelare, aceste gaze odata eliberate – pentru moment in cantitate neglijabila – ar accelera incalzirea.

Apoi, o incalzire medie cu 3ºC ar putea condamna 40% din padurile tropicale din Amazon (iar incendiile, care nu au fost luate in considerare in acest model, ar putea accelera fenomenul).

Gheata va fi si ea mai putina. Aceasta oglinda alba de la poli absoarbe acum 80% din radiatiile solare, iar odata cu topirea ghetii din mare, incalzirea se va accelera. Cand se va topi gheata din Antarctica si Groenlanda?

Din estimarile specialistilor, catastrofa se va produce cand temperatura medie va creste cu inca +1ºC, +3ºC. Totodata, eliberarea in oceane a unor cantitati uriase de apa dulce va avea consecinte devastatoare: doua treimi din metropolele lumii sunt situate la mai putin de 10 metri deasupra nivelului marii, ca si campiile agricole din care se hranesc, iar topirea gheturilor din vestul Antarcticii si Groenlandei ar duce la o crestere a nivelului marii cu 13 metri!
Ei, bine, aici intervine efectul de domino. Toate aceste mecanisme sunt interconectate, potrivit autorilor studiului. Astfel, evenimentele „in cascada” ar putea pur si simplu sa impinga sistemul Pamantului intr-un nou mod de „operare”.

Iar planeta – spun specialistii – n-ar mai putea gazdui, in acest caz, mai mult de un miliard de oameni. Poate, totusi cel mai sumbru scenariu nu se va intampla…

Revista Magazin

efemeride.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *