◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.07.2024

Europenizare.
Fenomene curente

Datoria publică

Combinația dintre „nivelurile ridicate ale datoriei publice și politicile fiscale indulgente” vor speria investitorii potențiali, apreciază Banca Centrală Europeană (BCE) în analiza semestrială a stabilității financiare (vezi site-ul Europa rămâne îngropată în datorii – Ziarul National, postat pe 16 mai 2024): în aceste condiții, țările europene ar putea „să-și crească și mai mult costurile de împrumut și să aibă efecte negative asupra stabilității financiare, inclusiv prin propagarea acestor efecte negative către debitorii privați și către deținătorii de obligațiuni suverane”.

Deși se așteaptă ca activitatea economică să se relanseze, susținută de pieța forței de muncă, de inflația mai mică și de reducerile preconizate ale ratelor dobânzilor, „provocările structurale rămân o piedică pentru productivitate și creștere; perspectivele rămân fragile, iar piețele financiare rămân vulnerabile la noi șocuri adverse”.

Avertismentul BCE a venit după ce UE a publicat previziunile economice actualizate, în care estimează că împrumuturile nete ale guvernelor din Zona Euro vor scădea de la 3,6% din PIB în 2023, la 3% în 2024 și la 2,8% în 2025. Cu toate acestea, datoria guvernamentală a țărilor europene va depăși nivelurile anterioare pandemiei, ajungând la 90% din PIB în întregul bloc în 2024, iar apoi va crește ușor în 2025; până la 11 țări UE, inclusiv Franța și Italia, ar putea fi mustrate pentru că au încălcat limita de 3% a deficitului bugetar, în conformitate cu normele fiscale revizuite, care au revenit în vigoare din 2024. BCE stabilește politica monetară pentru cele 20 de state membre ale Zonei Euro și supraveghează cei mai mari creditori ai blocului monetar, însă „rezervele insuficiente de lichidități” ar putea duce la „vânzări forțate de active” de către fondurile de investiții imobiliare „în special dacă încetinirea pieței ar persista sau s-ar intensifica”.

 

Imigrația în 2023

Aproximativ 1,27 milioane de persoane au fost identificate ca locuind ilegal în cele 27 de state membre ale UE, ceea ce indică o creștere de 13% față de 2022, conform unei statistici publicate de Eurostat pe tema „Aplicării legii privind imigrația” (https://cursdeguvernare.ro/127-milioane-imigranti-locuiau-ilegal-ue-anul-trecut.html): dintre aceștia, 111.185 de cetățeni din afara UE au fost returnați în altă țară (inclusiv în alte state membre), ceea ce reprezintă o creștere de 25% față de 88.910 imigranți returnați în 2022. Din cei 111.185 imigranți, 91.465 au fost returnați în țări din afara Uniunii.

În 2023, cei mai mulți imigranți ilegali se aflau în Germania, țară ce totaliza 20% (263.670 de persoane) din cetățenii non-UE fără drept de ședere în Uniune. La mare distanță de Germania se află Italia, unde se aflau în 2023 aproape 264.000 de imigranți și Ungaria – 159.780 de persoane. Ungaria a raportat și ea un mare  număr de migranți ilegali din state non-UE (222.520 de persoane), Germania aflându-se pe locul următor, cu 198.310 persoane, și Italia – 138.420 persoane. Ungaria se confruntă cu un număr mare de intrări de migranți dinspre Serbia.

Germania a raportat cel mai mare număr de cetățeni din afara UE returnați în altă țară (15.445), urmată de Franța (12.170) și Suedia (10.330). România a expulzat aproximativ 2.700 de imigranți. Numărul cetățenilor din afara UE pe numele cărora a fost emis un ordin de părăsire a unei țări UE a fost de 484.160, ceea ce reprezintă o creștere de 4% față de 2022 (466.350). Georgienii (10.450) au fost în fruntea listei cetățenilor din afara UE returnați în altă țară, urmați de albanezi (7.810) și turci (5.595).

 

Nomazii digitali

Nomadul digital este definit prin legea românească din februarie 2023 drept ”străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României și care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor sau care deține o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor”. Pentru a beneficia de aceste vize, persoanele interesate trebuie să îndeplinească următoarele două condiții: a) să dispună de mijloace de întreținere obținute din activitatea pe care o desfășoară, în valoare de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză; b) să desfășoare activități din care obțin venituri, de la distantă, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor.

România ocupa în 2023 locul al treilea loc în clasamentul ţărilor cele mai avantajoase pentru persoanele care doresc să îmbine munca la distanţă cu călătoriile: clasamentul a stabilit ţările cele mai atractive pentru nomazii digitali, care lucrează la calculator şi călătoresc, luând în considerare 22 de factori, împărții în șase categorii și analizați în 111 ţări ale planetei (https://cursdeguvernare.ro/lege-regim-fiscal-adoptat-pleaca-promulgare.html, postat pe 28 februarie 2023): 1. accesibilitate şi costuri de călătorie; 2. preţuri locale; 3. siguranţă şi sănătate; 4. facilităţile muncii de la distanţă; 5. viaţa social; 5. clima.Topul este condus de Portugalia, urmată de Spania şi România. Pe următoarele locuri se situează Mauritius, Japonia, Malta, Costa Rica, Panama, Republica Cehă şi Germania.

 

Vaccinurile Pfizer

Pe 17 mai 2024, o instanță belgiană a organizat o audiere pentru a decide dacă procurorii belgieni sau ai Uniunii Europene au competențele ca să continue ancheta cu privire la așa-numitul „Pfizergate” care o implică pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În 2021, New York Times a publicat povestea „Pfizergate”, dezvăluind că Ursula von der Leyen a negociat un contract pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin „Covid” cu directorul Pfizer, Albert Bourla, prin mesaje text pe telefoanele lor mobile (România muncitoare, apr.-mai 2024, p. 43-44). Mesajele rămân secrete până astăzi din cauza lipsei de transparență a instituțiilor europene.

În urma dezvăluirilor, un intermediar în relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și China, Frédéric Baldan, a depus o plângere împotriva lui Von der Leyen în fața unui tribunal de la Liege, în aprilie 2023, acuzând-o de uzurpare de funcții și titluri, distrugere de documente publice, ilegalitate, îmbogățire ilicită și corupție. O duzină de organizații, persoane fizice și chiar țări precum Ungaria și Polonia s-au alăturat ulterior procesului. Cazul a fost preluat de Parchetul European, care și-a prezentat raportul în cadrul ședinței instanței belgiene și a argumentat de ce ancheta trebuie direcționată către instanța de la Liège: Parchetul European răspunde de cauzele care implică prejudicii bugetului Uniunii Europene și de cazurile cu caracter transnațional, precum și de cazurile care pot afecta reputația instituțiilor Uniunii Europene și încrederea cetățenilor.

Judecătorul de instrucție belgian nu este de acord cu preluarea cazului de către Parchetul European și se întreabă dacă acest caz poate fi judecat de o instanță belgiană. Normele Uniunii Europene prevăd că, în cazul unui litigiu de competență cu un stat membru, „autoritățile naționale competente trebuie să decidă cu privire la repartizarea competenței”.

Instanța belgiană trebuie să decidă dacă cererea Parchetului European de preluare a cazului este legală și dacă ancheta în derulare, lansată de judecătorul de instrucție belgian, ar trebui închisă sau continuată. La fel ca și în România, pandemia a fost o „fântână de corupție”, în instituțiile europene, care se află în centrul mai multor dispute legate de contractele de vaccinuri și ar putea-o împiedica pe Von der Leyen să obțină un al doilea mandat în fruntea executivului comunitar.

Instituția Avocatului Poporului, Ombudsmanul Uniunii Europene trebuie, la rândul său, să rezolve problema și să lămurească dacă amintitele contracte de vaccinare cu multinaționala Pfizer au fost un caz de „administrare defectuoasă” și dacă doar Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să se implice.

Emilian M. Dobrescu

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *