Sfârșitul lunii iunie aduce în viața culturală a poporului român trei sărbători importante: Sânzienele, Ziua Universală a Iei și Ziua Drapelului Național, pe care Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale, în acest an, și-au propus să le celebreze îngemănat.
Etnografia este unul din subiectele care se bucură de mare interes din partea muzeelor mai sus-menționate.
Printre activitățile desfășurate se remarcă expuneri, spectacole, ateliere, expoziții, lansări de carte, vizionări de filme.
Una din temele preferate este costumul popular, în baza documentară a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, existând o colecție de 120 de exemplare, multe adunate prin strădania neobositului și regretatului profesor Nicolae Simache.
O parte din ele poate fi vizionată în cadrul Expoziției „Costumul tradițional românesc – Tezaur de etnografie și artă”, organizate în cadrul Muzeului „Casa Domnească” Brebu, de către muzeografii Ioana Constantin și Lungu Sorin, în colaborare cu personalul muzeului.
Expoziția este realizată în viziune transdisciplinară, constând din manechini îmbrăcați în costume populare autentice de sărbătoare, obiecte expuse în vitrine, picturi aparținând unor pictori renumiți, planșe cu explicații-text atât despre costumele populare, prezentate în ansamblu și individual, cât și despre viața și activitatea pictorilor respectivi.
Costumele expuse în două din sălile muzeului sunt reprezentative pentru zone diferite ale țării: Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, reușind să sugereze un anumit mediu de viață, un anumit statut social, o anumită utilitate și stare de spirit, fiind totodată dovada creativității, hărniciei, a unui gust estetic rafinat, al unei filozofii existențiale.
Costumele sunt datate în „perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primul sfert de veac al secolului al XX-lea”, după cum se menționează în materialele documentare.
Dispunerea obiectelor în spațiul expozițional are și ea rolul ei în reliefarea caracteristicilor fiecărei zone și a asemănărilor și contrastului dintre acestea.
Când pătrunzi pe ușa primei camere, te întâmpină o puternică impresie de viață, de voie bună, de tinerețe datorită costumelor în culori vii, reprezentative pentru zone din sudul țării, coronițelor de flori pe care le poartă fetele pe cap, prezenței instrumentelor muzicale, precum: fluier, vioară, mânuite de bărbați tineri.
Zona etnografică Prahova este reprezentată de costum femeiesc de pe Valea Slănicului, alcătuit din: cămașă cu ciupag, poale, fotă creață, brâu cu ciucuri, batistă, maramă și costum bărbătesc, alcătuit din: cămașă cu fustanelă, izmene, brâu, mintean, căciulă. Un alt costum femeiesc este specific localității Poienarii Burchii și este compus din: cămașă, poale, fotă creață cu tel de culoare roșie, ie cu flori roșii. Pe cap poartă coroniță de flori roșii care se sincronizează cu cele de pe cămașă. Costumul bărbătesc: cioareci albi, cămașă cu fustanelă, izmene, brâu roșu-grena, căciulă cu floare roșie, pe umeri haină de culoare roșu-grena. Bărbatul cântă la fluier, dovadă a faptului că ţăranul român, de-a lungul timpului, nu și-a conceput viața în afara muzicii și și-a revărsat talentul atât în confecționarea de instrumente muzicale, cât și în cântecele create și/sau interpretate.
Zona Muscel – costum femeiesc din secolul al XIX-la: cămașă cu poale, fotă, bete, maramă cu legătoare brodată.
Zona Oltenia este reprezentată de costume din Gorj și Mehedinți.
Gorj – costum femeiesc: ie cu mânecă întoarsă, poale de culoare albă, vâlnic țesut în război, pe fond roșu, cu șiruri de flori, bete cu motive geometrice, pe fond roșu, maramă albă; costum bărbătesc: cămașă, cioareci, brâu, vestă, mintean, căciulă. Fata cu salbă galbenă la gât și coroniță de flori pe cap pare întruchipare a unei zeițe arhaice, o armonizare a omului cu natura. Băiatul poartă floare roșie la căciulă și cântă demn la vioară, probabil, cântece populare, nelipsite de la petrecerile țărănești.
Mehedinți – costum femeiesc: cămașă cu poale, vâlnic creț, bete, tulpan; costum bărbătesc: cămașă, cioareci, brâu, haină albă lungă din dimie, căciulă; costum bărbătesc: cămașă, cioreci, brâu, haină albă lungă din dimie, căciulă. După cum se poate observa, costumul femeiesc este mai sobru decât cel gorjean datorită vâlnicului de culoare neagră, cu șiruri argintii pe poale.
Zonele etnografice Bucovina și Câmpulung Moldovenesc – costum femeiesc, alcătuit din: ie, catrință, bete, pieptar, basma de cașmir, traistă.
Zona Bran – costum femeiesc alcătuit din: ie cu mânecă răsfrântă, poale, fotă, bete, maramă.
Mărginimea Sibiului – Săliște: costum popular femeiesc: cămașă, poale, șurț, cătrință, brâu cu Tricolor, pieptar, cârpă neagră.
Pentru un vizitator din partea de sud a țării, un interes deosebit s-ar putea să reprezinte cele două costume de damă, insolite, specifice zonei Banat, unul din localitatea Pădureni – Hunedoara și unul din Timiș.
Costumul popular de Pădureni, alcătuit din opinci, șosete de lână, cămașă lungă albă, cătrință neagră, ie în culori de alb și grena, cârpă lungă albă de pus pe cap, creează impresia de tihnă, de echilibru, simplitate, sobrietate. Se singularizează prin cingătoarea metalică, prevăzută cu lanțuri și chei în chici, care de la un gest practic trimit cu gândul la o dimensiune abstractă, de forță interioară, de cunoaștere, de dezlegare a enigmelor vieții și de învingere a obstacolelor.
Costumul de Banat – Timiș, datând din secolul al XIX-lea, este alcătuit din fustă albă, șorț cu ornamente aurii, bogate, opreg cu franjuri, vestă de lână acoperită cu piele, cu motive vegetale, pe cap conci, mărgele pe frunte, medalion cu portretul Mariei Tereza Augusta. Are cusute pe el numele persoanei care l-a purtat și anul când a fost lucrat. Se pare că a aparținut unei persoane nobile, bogate și că a suferit o influență străină.
Lângă el, prin contrast este expus costumul unei fete din zona Prahovei, simplu, dar plin de viață, în culori de alb, negru, roșu. Fata poartă coroniță de flori de câmp pe cap și în mână un coș cu flori de liliac.
În vitrine și pe unii pereți pot fi admirate accesorii de proveniență românească sau bulgărească: podoabe de gât, de frunte, de cap, cercei, inele, paftale, coliere; opreg cu bani și cu franjuri expus pe unul din pereți.
Costumul popular românesc a constituit sursă de inspirație pentru marii pictori ale căror tablouri vin cu o viziune proprie și completează fericit costumele populare autentice strânse de pe teritoriul românesc și expuse cu mare grijă și respect pentru arta populară românească în această expoziție.
Astfel, un plus de frumusețe, un plus de originalitate și de vitalitate pot fi admirate în cele șase acuarele ale pictorilor: Carol Popp de Szathmáry: „Hora țărănească”, „Portret de femeie”, „O țărancă”; Amedeo Preziosi: „Țărancă în costum național”; Sava Henția: „Portret de fată”.
În expoziția de la Brebu ai impresia că totul este viu, că te afli la o horă a satului sau la o șezătoare reale, unde participanți tăcuți se prezintă pe ei și zona din care provin doar prin intermediul costumelor populare pe care le poartă.
După cum am menționat deja, atât la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, cât și la celelalte secții ale sale manifestările dedicate Zilei Costumului Popular au fost asociate cu cele dedicate Sânzienelor, despre care se spune că purtau ii și Zilei Drapelului Național.
Astfel, la Muzeul „Casa Domnească” din Brebu, a fost susținută evocarea „Drapelul și România Mare”și a fost vizionat documentarul „Istoria drapelului românesc”. Elevi de la clasa a III-a B de la Școala Gimnazială din localitate, coordonați de PÎP Loredana Dragomir, îmbrăcați cu ii, având cocarde cu Tricolor la mâini, au vizitat expoziția mai sus-menționată și au participat la un atelier în cadrul căruia au confecționat din flori coronițe specifice Sânzienelor. ”Timp de 2 ore, magia Sânzienelor ne-a purtat spre tărâmuri de poveste, încărcate cu tradiții și legende, care de care mai frumoase”, a afirmat muzeograful Cristian Răzvan Radu.
Copii purtând coronițele pe cap au îmbinat prospețimea vârstei cu aceea a florilor și a dragostei de țară și și-au unit mâinile într-o horă a armoniei și a respectului față de valorile naționale.
Muzeul „Conacul Bellu” Urlați – „Ia MagIA și Ielele Sânzienele”, cu participarea Cenaclului „Pe urmele lui Orfeu” al Liceului „Brâncoveanu Vodă” din Urlați, coord. prof. Iuliana Stan.
Muzeul „Conacul Pană Filipescu” din Filipeștii de Târg – „Ecoul tricolor al portului și datinilor străbune”, ediția a VI-a, în colaborare cu Primăria Filipeștii de Târg; participanți: Ansamblul „Marama” al Școlii Gimnaziale Filipeștii de Târg, instructori Roxana Paraschiv, Nicolae Chiriță, acordeon – Marian Iorga; Grupul Folcloric „Florile Muntenești” din Brătășanca – coordonator prof. Ana Maria Ilinca; Grupul vocal instrumental „Balkanic Kids” din Măgureni – coordonator prof. Andrei Anghelescu; Ansamblul popular „Mlădițe Nedelene” din Nedelea – coordonator Maria Popescu; Grupul vocal „Anotimpul Fanteziei” – coordonator Ciprian Miftode.
Muzeul „Crama 1777”, Valea Călugărească – „Povestiri identitare”, moment artistic oferit de actorul George Ancuța, solista Alexandra Spireanu; Eduard George Zidaru la bucium și caval.
Un spirit multiplu de sărbătoare a străbătut spațiile muzeelor menționate mai sus, izvorât din sufletele, priceperea, dăruirea celor care au contribuit la realizarea acestor momente omagiale: muzeografi, profesori, elevi, scriitori, actori, interpreți vocali și instrumentali, ansambluri folclorice.
Elena Trifan / UZPR Prahova