În perioada 25-26 mai 2023, la Viena se desfășoară cea de a 72-a Adunare Generală a Insitutului Internațional de Presă (IPI).
Congresul Mondial al IPI de anul acesta se desfășoară în Cartierul Muzeelor, din centrul capitalei Austriei, având logoul: „ Noi frontiere în Epoca Inteligenței Artificiale”. Actuala ediție se desfășoară concomitent cu Festivalul de Inovare Media de la Viena.
În fiecare an, în cadrul Adunării Generale, membrii IPI analizează și votează un set de rezoluții privind apărarea libertății presei și a jurnalismului independent.
În acest an au fost supuse dezbaterii patru proiecte de rezoluție privind: 1. Inteligența Artificială; 2. Siguranța jurnaliștilor 3. Aspecte privind legislația restrictivă în domeniul presei 4. Libertatea presei în Turcia.
Printre cei care vor prezenta comunicări în secțiile Congresului IPI se află și jurnaliștii din țara noastră: Zoltan Sipos și Teodor Tiță.
În seara zilei de joi, 25 mai, se va desfășura ceremonia de premiere și o recepție în onoarea Eroilor pentru libertatea presei, titlu oferit de IPI personalităților care s-au remarcat în acest domeniu, la nivel mondial, precum și activiștilor care promovează conceptul de Free Media.
În seara următoare, 26 mai 2023, laureații vor fi invitați la Balul libertății presei de la Viena. Acest eveniment tradițional, găzduit de cel mai vechi club de presă din lume, PresseClub Concordia, cu participarea delegaților invitați la acest congres al IPI, va oferi ocazia mai bunei cunoașteri și întărirea sentimentul de solidartitate a breslei jurnalistice.
În ceea ce privește documentele dezbătute, concluziile se vor materializa în textul unor rezoluții adoptate prin vot.
Prima rezoluție solicită guvernelor să asigure că Inteligența Artificială este dezvoltată și implementată cu garantarea drepturilor omului, care să protejeze libertatea presei și să permită ecosisteme informaționale independente și pluraliste. Noile tehnologii trebuie să contribuie ca organizațiile media să devină mai rezistente și mai durabile și să aducă progrese în colectarea de știri, care pot implica publicul în moduri noi. IPI salută tendința unor state care doresc urgentarea creării de standarde comune bazate pe drepturile omului pentru Inteligența Artificială. Este imperativ ca astfel de standarde să fie dezvoltate în strânsă consultare cu un spectru divers de părți interesate din societatea civilă, care include jurnalişti și alţi membri ai industriei mass-media.
Cu toate acestea, tehnologiile bazate pe inteligența artificială au un potențial distructiv enorm, încât în absența unor reguli sau a unei supravegheri adecvate, este posibil ca aceste tehnologii să fie folosite de actori rău intenționați pentru a răspândi dezinformarea toxică și alte tipuri de discurs dăunător care poluează ecosistemele informaționale și seamănă neîncredere în mass-media și alte instituții democratice. Aceste tehnologii pot fi, de asemenea, utilizate pentru a supraveghea și urmări jurnaliştii și societatea civilă.
Prin urmare, guvernele trebuie să acționeze urgent pentru a implementa balustrade puternice la nivel mondial, care să asigure că aceste tehnologii susțin și permit libertatea mass-media și dezvoltarea unor medii pluraliste de știri și informații.
A doua rezoluție solicită statelor să implementeze Apelul la Acțiune de la Viena – un set de recomandări concrete pentru a îmbunătăți siguranța jurnaliștilor și a combate impunitatea de care se bucură din păcate ucigașii sau criminalii care au asasinat ziariști.
În ultimul deceniu, peste 900 de jurnalişti şi lucrători media au fost ucişi în această perioadă – şi, din păcate, la nivel global, în cel puţin nouă din zece cazuri, ucigaşii jurnaliştilor rămân nepedepsiţi, potrivit estimărilor UNESCO.
În 2022, cel puțin 70 de jurnaliști și lucrători media au fost uciși în întreaga lume – 14 numai în Mexic, care rămâne cea mai periculoasă țară din lume pentru presă. Cele mai periculoase țări pentru presă includ Ucraina, Filipine, Pakistan și Haiti. Dar nici jurnaliştii din democraţiile mai consacrate nu
sunt scutiți de violenţă, după cum au arătat recentele crime din Malta, Slovacia, Grecia şi Statele Unite.
În noiembrie 2022, statele membre ONU s-au reunit la Viena pentru o conferință globală cu care ocazie IPI s-a alăturat unei coaliții de organizații pentru libertatea presei, lansând Apelul la Acțiune de la Viena.
La Congresul Mondial din 2023, rețeaua globală IPI îndeamnă statele din întreaga lume să pună în aplicare Apelul la Acțiune de la Viena, care stabilește o foaie de parcurs clară pentru combaterea atacurilor împotriva jurnaliștilor și pentru a pune capăt impunității.
Cea de-a treia rezoluție solicită statelor (persoane fizice, grupuri și întreprinderi) să înceteze înăsprirea legislației care îi vizează pe jurnalişti, să se abțină de la a promulga legi restrictive împotriva libertății presei, ori să adopte legi penale draconice – (cum ar fi legile privind defăimarea, legislația anti-terorism, legile securității cibernetice și așa-numita legislație împotriva „știrilor false” – precum și procese vexatorii împotriva mass-media sub formă de procese SLAPP).
A patra rezoluție privește libertatea presei în Turcia. Guvernul de la Ankara trebuie să respecte libertatea presei ca element esențial al democrației. De asemenea, IPI îndeamnă platformele digitale și companiile de telecomunicații care operează în Turcia să se asigure că politicile și practicile lor nu limitează fluxul liber de idei și informații. Accesul la știri și informații diverse, pluraliste, este un drept fundamental al omului și esențial în perioada alegerilor.
Dan Toma Dulciu/UZPR/IPI
IPI este o rețea globală de editori, directori media și jurnaliști de top. Misiunea IPI este să apere libertatea presei și să sprijine jurnalismul independent, oriunde sunt amenințări.