Cu mai puțin de un deceniu în urmă, rețelele de socializare au fost anunțate ca o nouă forță pentru democratizarea cunoștințelor și a informațiilor. Dar la mijlocul anilor 2010 a avut loc o schimbare fundamentală: căutarea veniturilor a dat startul unei curse algoritmice care pare scăpată de sub control. Scopul a fost de a reține atenția oamenilor pentru mai mult timp și de a le oferi publicitate țintită, toate susținute de o mulțime de date cu caracter personal.
Manipularea emoțiilor negative, foarte… profitabilă
A devenit rapid clar că emoțiile – și în special cele negative, precum furia și indignarea – duc la un angajament sporit, ceea ce s-a dovedit profitabil.
Acest impuls de a provoca emoții a venit în detrimentul adevărului, iar deficiențele acestui sistem sunt ușor de exploatat de răuvoitori de toate felurile.
Un studiu realizat de în cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT) pe o perioadă de 11 ani a constatat că „falsurile s-au răspândit semnificativ mai departe, mai rapid, mai profund și mai larg decât adevărul, în toate categoriile de informații”.
Indignarea globală față de aceste evoluții a determinat platformele să își intensifice mecanismele de „siguranță” – cu unele excepții notabile – dar acestea rămân inadecvate și există disparități masive în distribuția resurselor de moderare între regiuni și limbi. În aceste condiții, conținutul în multe limbi este lăsat aproape în întregime necontrolat, notează Euronews.
Propagandă computațională și adepți falși
Investigații recente au arătat că o mână de oameni sunt capabili să destabilizaze zeci de alegeri prin răspândirea dezinformarii cu viteza fulgerului și la scară uriașă. Toate acestea au fost agravate de entități dispuse să exploateze aceste deficiențe pentru propriile lor scopuri. Un studiu Oxford Internet Institute a constatat că ceea ce Facebook numește „comportament coordonat neautentic” s-a dublat din 2017 încoace, zeci de țări folosind propagandă computațională și adepți falși pentru a manipula opinia publică și pentru a obține sprijinul alegătorilor.
Investigațiile recente au arătat cum o mână de oameni sunt capabili să destabilizaze zeci de alegeri prin răspândirea dezinformarii la viteza fulgerului și la scară uriașă, acțiune făcută posibilă prin adevărate armate globale de profiluri false. „Conținutul dăunător online poate destabiliza procesele democratice. Între prezent și sfârșitul anului 2024, peste 90 de noi alegeri vor avea loc în întreaga lume, iar peste două miliarde de oameni vor fi chemați să voteze. Nu putem permite ca aceste procese democratice să fie influențate de dealerii de dezinformare”, punctează Tawfik Jelassi, director general adjunct UNESCO.
Zeci de țări abordează răspândirea conținutului dăunător online
Reglementarea platformelor online ar putea fi un instrument puternic pentru prevenirea dezinformării. Cel puțin 55 de țări au emis sau iau în considerare în prezent legislație națională pentru a aborda răspândirea conținutului dăunător online. Directorul general UNESCO, Audrey Azoulay, a susținut cu fermitate că, întrucât perturbarea informațiilor online este o problemă globală, aceasta poate fi abordată doar într-un mod coordonat la nivel global. „O abordare globală condusă de UNESCO este esențială pentru a se asigura că standardele internaționale privind drepturile omului sunt respectate în legislația viitoare. (…) Principiul libertății de exprimare… este dreptul de a căuta și de a primi informații. Acest drept este încălcat în mod direct prin răspândirea de informații false, discursuri instigatoare la ură și teorii ale conspirației. De fiecare dată când un algoritm de pe rețele sociale promovează în mod activ conținut înșelător sau plin de ură pentru a crește implicarea, este încălcat dreptul utilizatorului de a căuta și de a primi informații”, consideră Jelassi. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com