◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro27.05.2024

Europenizare. Probleme mari și mici

Dependența energetică

Uniunea Europeană (UE) rămâne puternic dependentă de importurile de energie chiar şi după criza energetică, dependenţa de Rusia fiind înlocuită cu dependenţa de alte ţări, conform unei analize realizate de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), pe baza datelor Eurostat (https://www.stiripesurse.ro/problema-fara-rezolvare-care-duce-la-prabusirea-economiei-ue-romania-e-lider-la-independenta_3260003.html, postat pe 14 martie 2023): potrivit AEI, România este ţara cea mai puţin dependentă de gazele de import: „UE a rămas puternic dependentă de importurile de energie chiar şi după criza energetică. Analiza datelor Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu au modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al UE, înlocuindu-se dependenţa de Rusia cu dependenţa de alte ţări. Se poate observa că dependenţa de importurile de energie din Rusia a scăzut de trei ori, dar nu a fost eliminată total”, precizează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.

În ceea ce priveşte dependenţa de importurile de gaze, aceasta a crescut în ultimii ani, chiar dacă dependenţa de importurile de gaze provenite din Rusia a scăzut de trei ori: „Analizând dependenţa de importurile de gaze în perioada 2019-2023, în funcţie de canalele de transport, se constată că au scăzut puternic cantităţile de gaze importate prin conducte din Rusia, acestea reducându-se de patru ori, dar au crescut de trei ori importurile de gaze din Rusia prin insfrastructura GNL şi de două ori importurile de gaze prin infrastructura GNL din afara Rusiei. De asemenea, a crescut cantitatea de gaze importată din afara Rusiei prin conducte”.

Singura reducere a dependenţei de importuri poate fi observată pe piaţa produselor petroliere, unde a scăzut dependenţa UE de importuri cu circa 8%. Aceasta s-a realizat pe fondul creşterii obligaţiei de a introduce biocombustibili în combustibilii clasici, cât şi datorită maşinilor hibrid şi a celor electrice. În sectorul petrolier, UE are cea mai mare reducere a dependenţei faţă de un produs energetic din Rusia, practic dependenţa faţă de Rusia scăzând de şase ori.

Dependenţa faţă de cărbunele importat în UE a crescut în anii 2021 şi 2022, odată cu repornirea unor centrale pe cărbune, ca urmare a crizei gazelor şi a revenit ulterior la nivelul din anul 2019. Cea mai redusă scădere a dependenţei de importuri din Rusia este la nivelul cărbunelui, aceasta diminuându-se cu doar 6%. Analizând dependenţa diferitelor ţări faţă de importurile de energie vedem că ţările insulare se găsesc în topul ţărilor dependente de energie, iar la polul opus sunt România (a 4-a cea mai puţin dependentă ţară din UE), după Suedia, Estonia şi Islanda. România este ţara cea mai puţin dependentă de gazele de import şi a doua cea mai puţin dependentă de importul de produse petroliere.

 

Diminuarea la maximum a folosirii plasticului

Uniunea Europeană a elaborat un pachet de măsuri destinat să aducă modificări semnificative în toate magazinele. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, anumite produse din supermarketuri vor fi complet eliminate (Lucrurile care vor dispărea curând din magazine: afectate de noua măsură adoptată de Uniunea Europeană nu vor fi doar magazinele (stiripesurse.ro)): pe 4 martie 2024 au fost interzise complet ambalajele din plastic în țările membre UE.

Afectate de noua măsură adoptată de Uniunea Europeană nu vor fi doar magazinele, ci și restaurantele și hotelurile. Fructele și legumele nu vor mai ajunge în magazine în ambalaje de plastic; nici în restaurante nu va mai fi servit ketchup în tuburi de plastic și nici în hoteluri nu vor mai exista sticle mici de șampon. Măsura se va aplica începând cu anul 2030, iar vizate vor fi și aeroporturile din întreaga lume. Din 2030, nici un aeroport nu va mai putea folosi clasica folie de plastic pentru a proteja valizele în timpul călătoriei.

 

Document intern de la Bruxelles

Oficialii europeni își exprimă îngrijorarea că Europa nu a depășit pericolul crizei energetice, în ciuda depozitelor complete de gaze naturale din 2023 și a unei ierni 2023-2024 relativ blânde (https://www.stiripesurse.ro/la-bruxelles-circula-un-document-intern-care-profeteste-un-scenariu-negru-pentru-europa_3251147.html, postat pe 5 martie 2024): conform acordului bilateral între Kiev și Moscova, pentru tranzitul gazelor naturale către Europa, care expiră la sfârșitul anului 2024, oficialii europeni au avertizat că UE riscă să crească prețurile la energie din cauza expirării acestui acord, iar Ucraina a declarat că nu va încerca să reînnoiască acordul. Șeful UE pentru energie, Kadri Simpson, a argumentat la rândul său, că executivul UE (Comisia Europeană), „nu are nici un interes” să facă presiuni pentru reînnoirea acordului.

Potrivit documentului intern întocmit de Comisia Europeană, UE va pierde în decembrie 2024, aproximativ 5% din totalul importurilor de gaze naturale, în principal către Europa Centrală și de Sud-Est. Dacă această pierdere este combinată cu o perioadă rece prelungită, se adaugă în notă, ar putea crea scenariul „cel mai rău” pentru țările care se bazează pe tranzitul gazelor naturale prin Ucraina.

Perspectiva crează anxietate în regiune, Austria, Ungaria și Slovacia, probabil că se vor confrunta cu cele mai mari efecte, potrivit Aurei Sabadus, analist senior la firma de informații de piață ICIS. Toate ar putea în cele din urmă să schimbe importurile rusești cu alte importuri care vin prin Germania, Italia sau Turcia, dar o mișcare recentă a Berlinului de a impozita unilateral exporturile de gaze complică această posibilitate.

Bruxelles-ul a cerut deja țărilor UE să elimine treptat importurile de combustibili fosili din Federația Rusă până în 2027; de asemenea, UE și-a redus până acum dependența de gazul rusesc cu aproximativ două treimi față de 2021, îndreptându-se spre noi locuri de import, precum Norvegia și SUA. Acum, în 2024, UE trebuie să se pregătească pentru un scenariu diferit: în documentul său, Comisia spune că pierderea aprovizionării rusești prin Ucraina ar putea crea „costuri mari de transport”, deoarece țările caută rute alternative, în timp ce „taxele de depozitare” impuse între țările din bloc ar putea „face această diferențiere mai dificilă și mai costisitoare”…

 

Legea privind inteligența artificială în UE

Pe 13 martie 2024, Parlamentul European a aprobat Legea privind inteligența artificială, care garantează siguranța și respectarea drepturilor fundamentale și stimulează inovația (https://cursdeguvernare.ro/legea-inteligentei-artificiale-a-fost-adoptata-de-parlamentul-european-principalele-prevederi.html): legea urmărește să protejeze drepturile fundamentale, democrația, statul de drept și sustenabilitatea mediului în fața sistemelor de IA cu grad ridicat de risc. Regulamentul de aplicare a legii impune obligații în cazul inteligenței artificiale, în funcție de riscurile sale potențiale și de impactul preconizat.

Normele precizate în lege interzic anumite utilizări ale inteligenței artificiale care amenință drepturile cetățenilor, inclusiv sistemele biometrice de clasificare bazate pe caracteristicile sensibile ale persoanelor. Extragerea fără scop precis a imaginilor faciale de pe internet ori din înregistrările camerelor video cu circuit închis pentru a crea baze de date de recunoaștere facială se numără și ea printre utilizările interzise. Nu sunt permise nici recunoașterea emoțiilor la locul de muncă și în școli, atribuirea unui punctaj social, sistemele de poliție predictivă (când acestea se bazează doar pe stabilirea profilului unei persoane sau pe analizarea caracteristicilor sale) și IA care manipulează comportamentul uman sau exploatează vulnerabilitățile oamenilor.

Folosirea sistemelor de identificare biometrică de către organele de aplicare a legii este în principiu interzisă, cu excepția unor situații enumerate în mod exhaustiv și definite în mod strict. Sistemele de identificare biometrică „în timp real” pot fi instalate doar dacă se respectă garanții stricte, de exemplu, dacă folosirea lor este limitată în timp și geografic și este aprobată în prealabil de o autoritate judiciară sau de un organ administrativ. Ele pot fi folosite, de pildă, pentru a căuta o persoană dispărută sau pentru a preveni un atac terorist.

Folosirea acestor sisteme post-fact (sistemele de identificare biometrică „ulterioară”) este considerată un caz de utilizare cu grad ridicat de risc și este posibilă doar în virtutea emiterii unei autorizații judiciare legate de o infracțiune penală. Textul prevede și obligații clare pentru alte sisteme de IA cu grad ridicat de risc, din cauza potențialului lor ridicat de a afecta negativ sănătatea, siguranța, drepturile fundamentale, mediul, democrația și statul de drept.

Iată câteva exemple de utilizări ale IA, care prezintă un grad ridicat de risc: infrastructura critică, educația și formarea profesională, serviciile publice și private esențiale (sănătatea, serviciile bancare etc.), unele sisteme folosite de organele de aplicare a legii, migrația și gestionarea frontierelor, justiția și procesele democratice (de exemplu, pentru a preveni influențarea alegerilor). Aceste sisteme trebuie să evalueze și să reducă riscurile, să mențină așa-numite „fișiere de jurnalizare” care permit înregistrarea automată a evenimentelor, să fie transparente și precise și să facă obiectul supravegherii umane. Cetățenii vor avea dreptul să depună plângeri în legătură cu sistemele de IA și să primească explicații despre deciziile bazate pe sisteme de IA cu grad ridicat de risc care le afectează drepturile.

Sistemele și modelele de AI de uz general, pe care se bazează acestea trebuie să respecte anumite cerințe în materie de transparență, inclusiv legislația UE în domeniul drepturilor de autor și publicarea unor rezumate detaliate ale conținutului utilizat la antrenarea modelelor de IA. Modelele mai puternice pentru sistemele IA de uz general care ar putea prezenta riscuri sistemice trebuie să respecte cerințe suplimentare, inclusiv privind evaluarea modelelor, evaluarea și reducerea riscurilor sistemice și raportarea incidentelor.

Imaginile și conținuturile audio și video artificiale sau manipulate (de tip „deepfake”) trebuie să fie etichetate clar ca atare. Legea a intrat în vigoare după 20 de zile de la publicarea sa în Jurnalul Oficial și este deplin aplicabilă la 24 de luni după intrarea în vigoare, cu următoarele excepții: interdicțiile referitoare la practicile interzise se aplică începând cu șase luni de la data intrării în vigoare; codurile de bune practici (nouă luni de la data intrării în vigoare); normele privind sistemele de AI de uz general, inclusiv guvernanța (12 luni de la data intrării în vigoare); și obligațiile pentru sistemele cu grad ridicat de risc (36 de luni).

 

Minorii jihadiști

La începutul lunii martie 2024, poliția federală belgiană a arestat patru persoane în cadrul unei anchete teroriste în mediul jihadist (Minorii jihadiști devin o problemă pentru Europa (stiripesurse.ro), postat pe 6 martie 2024): cei patru – un adult din Liège, în vârstă de 18 ani, și trei minori din Ninove, Bruxelles și Charleroi – aveau contact prin internet și plănuiau un atac terorist. Toți patru sunt vorbitori de franceză. Din conversațiile pe care le-au purtat s-a dedus că s-au radicalizat. „Sunt suspectați că au participat la un grup terorist și că au pregătit un atac”, a declarat Eric Van Der Sypt, de la Procuratura federală. În timpul perchezițiilor efectuate nu au fost găsite arme sau explozibili. Persoana căutată în Ninove era un băiat de 15 ani care a venit să locuiască acest oraș în vara anului 2023; casa lui a fost percheziţionată și a fost în cele din urmă arestat la Bruxelles.

La rândul ei, poliția spaniolă a arestat în orașul sevillian Montellano un minor care testase deja cu succes o bombă pe care o făcuse cu ajutorul manualelor bandei jihadiste. Era compus din exploziv TATP (cunoscut sub numele de „mama lui Satan”) și schije. Totul pare să indice că intenționa să comită un masacru la școala lui. De la mijlocul lunii noiembrie 2023, el făcuse rost de acid sulfuric sau substanțe sulfuroase. În plus, îşi exprimase public sprijinul pentru Statul Islamic. Și pe propriul telefon mobil s-au găsit diverse materiale jihadiste în care i se inducea să comită un atac.

Autoritățile din statele europene se confruntă cu o problemă serioasă, iar liderii Statului islamic știu că minorii sunt persoane mai vulnerabile și mai impresionabile: îi fac să creadă că societatea occidentală îi respinge pentru că sunt musulmani și că singura cale de ieșire din această realitate este răzbunarea pe cetățenii și autoritățile statului respectiv…

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: unsplash.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *