◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro20.04.2024

Industria știrilor,
față în față cu epuizarea jurnaliștilor

Institutul de Jurnalism Donald W. Reynolds (RJI) de la Școala de Jurnalism de la Universitatea din Missouri, SUA, în parteneriat cu firma de cercetare SmithGeiger, a publicat rezultatele unuia dintre cele mai mari sondaje efectuate vreodată despre burnout în industria jurnalismului.

 

Flexibilitate în program și opțiuni de lucru de la domiciliu

Pe fondul unui pesimism larg răspândit (44% dintre respondenți au fost pesimiști cu privire la starea industriei, procentul crescând la 56% în regiunile sudice), marea majoritate a respondenților au fost de acord că este nevoie de o mai mare flexibilitate în program și opțiuni de lucru de la domiciliu. Joy Jenkins, profesor asistent la Școala de Jurnalism din Missouri și editor veteran, a declarat că sondajul a arătat că angajații nu sunt dornici să renunțe la flexibilitatea la locul de muncă, ce a înflorit în timpul pandemiei de COVID-19. „Există așteptări de flexibilitate acum și trebuie să existe conversații continue despre cum să se întâmple acest lucru”, a spus Jenkins, care nu a fost implicat în cercetare.

În timp ce unele variante, cum ar fi o săptămână de lucru de patru zile (susținută de 90% dintre jurnaliștii actuali și managerii de redacție chestionați) ar putea fi mai dificile pentru organizațiile de știri care se confruntă cu crize financiare și de personal, altele – cum ar fi turele hibride care permit angajaților să-și termine munca printr-o combinație de lucru la birou și la domiciliu, sau o programare flexibilă, care este mai adaptabilă vieții în afara muncii, ar putea fi implementate mai ușor. „Jurnalismul nu poate prospera decât dacă jurnaliștii își pot păstra pasiunea pentru munca lor atât de importantă”, consideră Andrew Finlayson, vicepreședinte executiv al strategiilor media digitale la SmithGeiger.

 

„Îmi place profesia pe care o fac”

Rezultatele sondajului au arătat că jurnaliştii sunt dispuşi să rămână acolo unde se simt auziţi. Pe de altă parte, potrivit rjionline.org , în mod remarcabil, 91% dintre profesioniștii media chestionați au fost de acord cu afirmația „Îmi place profesia pe care o fac”, ceea ce denotă că jurnalismul rămâne, în ciuda tuturor provocărilor, o profesie de certă vocație.

În același timp, 49% dintre respondenți au fost de acord că jurnalismul a devenit o profesie periculoasă, un număr de cercetători afirmând că se poate vorbi despre omniprezența hărțuirii prin social media și despre impactul negativ mai larg al unui public neîncrezător, polarizat din punct de vedere politic. Eforturi edificarea de culturi mai positive în redacții, precum și o mișcare din ce în ce mai comună către relatarea informată asupra traumei ar putea ajuta la atenuarea atât a problemelor directe, cât și indirecte și a traumelor cu care se confruntă profesioniștii din întreaga industrie.

În același timp, experții arată că tânăra generațier dd jurnaliști are alte așteptări de la industrie – în special posibilitatea de a-și exprima preocupările în moduri care să fie semnificative. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *