Numărul record de 114 milioane de persoane strămutate forțat în întreaga lume în primele 11 luni din 2023, reprezintă o „criză a Umanității”, a declarat pe 13 decembrie 2023, șeful Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), Filippo Grandi, care a luat cuvântul la deschiderea lucrărilor Forumului Global pentru Refugiați (FGR) de la Geneva (https://news.un.org/fr/story/2023/12/1141637): forumul reprezintă cea mai mare adunare globală dedicată problemelor refugiaților, al căror număr s-a dublat în perioada 2016-2023, fiind organizat în comun de UNHCR și Elveția și convocat în 2023 de Columbia, Franța, Japonia, Iordania și Uganda. FGR reunește state membre, societate civilă, instituții financiare, companii private și peste 300 de avocați ai refugiaților.
Vise rupte, vieți perturbate
Cu acest prilej, Filippo Grandi a spus că 114 milioane de persoane „reprezintă numărul refugiaților și persoanelor strămutate, care se confruntă cu persecuții, încălcări ale drepturilor omului, violențe, conflicte armate, tulburări civile grave, pe care ordinea publică i-a forțat să-și părăsească casele și astfel, au apărut 114 milioane de vise rupte, vieți perturbate, speranțe întrerupte”.
Șeful UNHCR a subliniat necesitatea de a aborda cauzele fundamentale ale strămutării și a subliniat obligația umanitară de a ajuta oamenii dezrădăcinați de „crize prelungite” în locuri precum Afganistan, Republica Democrată Congo, Myanmar și Siria. Alte puncte fierbinți includ creșterea nesiguranței în Sahel, „fluxuri dramatice de populație din Mexic spre SUA, din țările Africii de Nord spre Europa, în Golful Bengal și multe alte zone”, alimentate în mare măsură de lipsa de soluții politice pentru conflictele care i-au forțat să plece din țările lor.
Analizând ceea ce s-a realizat de la primul Forum global pe această temă din 2019, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați a spus că la acea vreme, „aveam elementele succesului. Astăzi, aceste elemente s-au transformat într-un motor care ne poate duce mult mai departe”. Acest potențial s-a transformat într-o forță puternică, a spus el, prin eforturile de colaborare ale multor oameni, inclusiv state, ONG-uri, organizații locale și conduse de refugiați, organisme sportive, instituții financiare, lideri religioși, cadre universitare, întreprinderi private și cetățeni implicați.
Același spirit pozitiv se regăsește și în Pactul Global pentru Refugiați. El a avertizat, totuși, că UNHCR mai trebui să primească donații de 400 milioane de dolari penru a-și atinge obiectivul de strângere de fonduri „pentru a încheia anul 2023 cu resursele minime necesare”, adăugând că este foarte îngrijorat de perspectivele pentru anul 2024.
Gaza: „o catastrofă umană majoră”
Descriind situația din Gaza drept o „catastrofă umană majoră”, care reflectă eșecul Consiliului de Securitate, domnul Filippo Grandi și-a exprimat teama că moartea și suferința civililor se vor agrava și strămutarea populației ar amenința întreaga regiune. El a reiterat apelul Secretarului General al Națiunilor Unite pentru o încetare a focului umanitară imediată și de durată, eliberarea ostaticilor și o reglementare reală a conflictului israelo-palestinian.
Philippe Lazzarini, comisarul general al Agenției Națiunilor Unite pentru Ajutorare și Lucrări (UNRWA), agenția Națiunilor Unite care ajută refugiații palestinieni din orinetul Apropiat, a venit la forum direct din regiunea cu probleme. El a spus delegaților că oamenii din Gaza răman fără timp și opțiuni când se confruntă cu bombardamente, privațiuni și boli într-un spațiu în continuă scădere. Ei se confruntă cu cel mai întunecat capitol din istoria lor după 1948. Nu există absolut nici o alternativă la un proces politic autentic pentru a pune capăt ciclului de violență, care ar permite ambelor părți să beneficieze de stat, pace și stabilitate”.
Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați a cerut ca Forumul să fie „un moment de unitate, în care toți ne unim forțele pentru a ne asigura că cei care fug pentru că viața, libertatea și securitatea lor sunt amenințate pot găsi protecție; și că totul este făcut pentru a le rezolva cât mai repede exilul”. Pe parcursul programului său de trei zile, Forumul s-a concentrat pe o gamă largă de probleme, inclusiv nevoia de egalitate de gen, flagelul violenței bazate pe gen, sănătate, educație, drepturile copiilor refugiați, locuri de muncă, locuințe și multe altele. Ziua de deschidere a Forumului s-a încheiat cu o ceremonie de celebrare a câștigătorilor Premiului Nansen pentru Refugiați 2023.
Migrația – o realitate a vieții și o forță pentru bine
Migrația este un fapt de viață și „o forță pentru bine”, a spus secxretarul general al ONU, António Guterres, într-un comunicat (https://news.un.org/fr/story/2023/12/1141752), deoarece promovează schimbul de cunoștințe și creșterea economică: ”migrația permite milioanelor de oameni să profite de oportunități și să-și îmbunătățească viața. În același timp, migrația prost gestionată este o sursă de mare suferință. Acest lucru îi forțează pe oameni să accepte strânsoarea crudă a traficanților, unde se confruntă cu exploatare, abuz și chiar moarte. Traficul de persoane subminează încrederea în guvernare și instituții, alimentează tensiunile sociale și erodează umanitatea noastră comună”.
Pentru a contracara influența nefastă a traficanților de persoane, șeful ONU a subliniat necesitatea urgentă a unei guvernări sigure a migrației, ancorată în solidaritate, parteneriat și respectarea drepturilor omului. Reamintind că în 2018, comunitatea internațională a adoptat Pactul global pentru o migrație sigură, ordonată și regulată, António Guterres a cerut să lucrăm pentru o gestionare mai umană și mai ordonată a migrației „în beneficiul tuturor, inclusiv al comunităților de origine, de tranzit și de destinație.
60.000 de oameni și-au pierdut viața încercând să migreze după 2014
Lumea de astăzi are aproape 280 de milioane de migranți, de trei ori mai mult decât acum 50 de ani, în 1973, a amintit directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, într-un comunicat de presă. Această „progresie spectaculoasă” este rezultatul mai multor factori: studii, muncă sau chiar motive familiale. „Dar sunt încă prea mulți oameni care trebuie să-și părăsească casele sub constrângere”, a adăugat aceasta.
Conflictele, încălcarea drepturilor omului sau sărăcia încă împing milioane de femei și bărbați în exod astăzi. Schimbările climatice se adaugă pe lista factorilor care conduc la exil, în timp ce până în 2050, alți 216 milioane de oameni – inclusiv 86 de milioane doar în Africa subsahariană – vor fi forțați să-și abandoneze țara natală, potrivit UNESCO.
După 2014, în întreaga lume, cel puțin 60.000 de migranți și-au pierdut viața în timp ce încercau să ajungă într-o țară gazdă. Numărul persoanelor strămutate în și din țara lor din cauza schimbărilor climatice a crescut, de asemenea, cu aproape 9 milioane într-un an, pentru a ajunge la aproape 33 de milioane de persoane în 2022. Cu toate acestea, spre deosebire de refugiați, persoanele strămutate din cauza schimbărilor climatice nu beneficiază de nici o garanție a drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la educație.
Participantă la un program UNESCO pentru dreptul la educație, Rolla Moumne a confirmat că numărul persoanelor strămutate în țările lor din cauza dezastrelor climatice crește vertiginos, dar, în lipsa unei definiții legale internaționale clare cu privire la aceștia, ei nu sunt luați în considerare în statisticile privind refugiații climatici.
Ziua Internațională a Migranților
În anul 2000, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 18 decembrie ca Zi Internațională a Migranților, recunoscând contribuțiile acestora la societățile din întreaga lume. Alegerea datei marchează ziua în care Adunarea Generală ONU a adoptat în 1990, tratatul cunoscut sub numele de Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și membrilor familiilor acestora.
În 2023, cu ocazia Zilei Internaționale a Migranților, sărbătorită anual pe 18 decembrie, secretarul general al ONU, António Guterres a promovat virtuțile aduse de migranți în țările lor gazdă, denunțând totodată cruzimea traficanților.
„Recomandăm statelor să abordeze schimbările climatice, degradarea mediului și dezastrele naturale ca factori ai migrației, asigurându-se că acestea nu subminează drepturile omului, ale migranților și ale familiilor acestora”, a declarat Comitetul Independent al Națiunilor Unite pentru lucrătorii migranți. Prin urmare, Comitetul a solicitat țărilor membre ONU să ia mai bine în considerare efectele schimbărilor climatice și ale dezastrelor ecologice ca factori ai migrației.
La rândul său, Raportorul Special al Națiunilor Unite pentru drepturile migranților, Gehad Madi, a cerut combaterea prejudecăților, rasismului și xenofobiei împotriva migranților și a familiilor acestora. „Trebuie să consolidăm și să recunoaștem rolul migranților în interacțiunile pozitive, în special contribuțiile lor sociale, economice și culturale la societățile de tranzit și de primire, precum și în comunitățile lor de origine”, a subliniat Gehad Madi.
Emilian M. Dobrescu
Foto: Wikipedia