◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Răspândirea dezinformării ține preponderent de o funcție a structurii site-urilor de social media

Un studiu al Universității California de Sud asupra a peste 2.400 de utilizatori Facebook sugerează că platformele au un rol important în stoparea răspândirii dezinformării online. Cercetătorii USC au identificat cel mai mare reper de influență în răspândirea știrilor false: structura platformelor sociale de recompensare a utilizatorilor pentru schimbul obișnuit de informații.

Descoperirile echipei, publicate de Proceedings of the National Academy of Sciences, răstoarnă concepțiile conform cărora dezinformarea se răspândește deoarece utilizatorilor le lipsesc abilitățile de gândire critică necesare pentru a discerne adevărul de fals sau pentru că ar avea convingeri lor politice puternice, care le denaturează judecata.

Echipa de cercetare de la USC Marshall School of Business și la USC Dornsife College of Letters, Arts and Sciences adescoperit că, la fel ca în cazul unui joc joc video, rețelele sociale au un sistem de recompense care încurajează utilizatorii să rămână în conturile lor și să continue să posteze și să partajeze. Utilizatorii care postează și distribuie frecvent, în special informații senzaționale, atrăgătoare, sunt susceptibili să atragă atenția. „Datorită sistemelor de învățare bazate pe recompense de pe rețelele sociale, utilizatorii își formează obiceiuri de a împărtăși informații care cunoscute de la alții. Odată ce se formează obiceiurile, partajarea informațiilor este activată automat prin indicii de pe platformă, fără ca utilizatorii să ia în considerare rezultatele critice ale răspunsului, cum ar fi răspândirea dezinformării”, scriu cercetătorii americani. „Descoperirile noastre arată că dezinformarea nu este răspândită printr-un deficit de utilizatori. Este într-adevăr o funcție a structurii site-urilor de social media în sine”, adaugă Wendy Wood, expert și profesor emerit la USC.

În mod surprinzător, cercetătorii au descoperit că obiceiurile utilizatorilor în rețelele sociale au dublat și, în unele cazuri, au triplat cantitatea de știri false distribuite. Obiceiurile lor au fost mai influente în împărtășirea știrilor false decât alți factori, cum ar fi convingerile politice sau lipsa de raționament critic. Concret, potrivit cercetării citate de news.usc.edu, utilizatorii frecvenți au transmis de șase ori mai multe știri false decât utilizatorii ocazionali sau noi. „Acest tip de comportament a fost recompensat prin algoritmi care prioritizează implicarea atunci când selectează postările pe care le văd utilizatorii în fluxul lor de știri”, adaugă specialistul Ian A. Anderson.

Studiul a mai pus în evidență faptul că partajarea obișnuită a dezinformării nu este inevitabilă – utilizatorii ar putea fi stimulați să dezvolte obiceiuri de partajare care să-i facă mai sensibili la conținutul veridic. Reducerea efectivă a dezinformării ar necesita restructurarea mediilor online care promovează și sprijină partajarea. Aceste constatări sugerează că platformele de social media pot face un pas mai activ decât moderarea informațiilor postate și pot implementa schimbări în structura lor de recompense, pentru a limita răspândirea dezinformării. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *