◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Bradul de Crăciun

Asta DA petrecere, dar cine mai mănâncă așa astăzi?

Am găsit, într-un vechi„carnet de bal”Lista preparatelor pentru masa de Crăciun, Datând din anul 1937, listă făcută de dom’ Pascale, negustor şi meseriaş cinstit şi stimat din Obor şi de doamna sa Uţa, băcăniţă cu marfă bună şi ieftină dar şi proprietară a multor terenuri din jur, aflate pe la bariera Oborului.

Pe la ora 13, în ziua de Crăciun, se strângeau musafirii: d’aldeMalaxa, Asan şi Predoleanu, boierii Şerbănescu, Florescu şi Ştefănescu, generalul Petroff, avocatul Petrovicescu, ambasadorul X şi consul Y.

Întâi se servea domnilor care se aşezau la o masă uriaşă de 24 de persoane, cu farfurii de porţelan de Bavaria, inscripționate cu două spade albastre încrucişate, şi tacâmuri de argint Sterling englezeşti. Se servea: alune sărate şi ţuică de Văleni.

Doamnele se învârteau pe la bucătărie, „îşi pudrau nasul” iar copiii deschideau cadourile aflate sub Pomul  de Crăciun.

Apoi doamnele, vesele şi foarte bine dispuse cu mastică de Chios – începeau să umple masa cu:

– Ouă umplute, cu o pastă al cărui secret s-a pierdut, dar cred că era pe bază de ficat de pasăre, unele poate şi cu anşoa, decorate cu frunzuliţe de pătrunje  sau murături, roşii umplute  cu brânză de vaci de la olteni, mezeluri, neapărat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer, trei-patru feluri de brânzeturi, caşcavaluri, Camembert.

Totul aşezat pe  platouri mari, de alpaca argintată ! Măsline natural marinate, nu din cele negre.

– Se aduceau sticlele de ţuică,  neapărat de Văleni şi Piteşti.

–  Apoi venea marea salată de beuf, făcută din maioneză pregătită în casă cu ouă de la Săruleşti şi cu un ulei special adus din Albania. Nu, nu ulei de măsline,  ci altceva, de mare calitate, neștiută în ziua de astăzi ! Cu o cruce mare, roşie, din murături roşii, gogoşari, peste maioneza strălucitoare.

– Pâine albă  şi neagră, de pe Lizeanu.

-Erau la rând, tremurând de nerăbdare, piftia de porc şi de curcan cu murături şi felii de ou în aspic.

– Apoi se făcea o mică pauză! Domnii vorbeau de afaceri, politică şi curse de cai, iar doamnele despre modă, copii şi actori. Mai apoi, iarăşi doamnele se ridicau de la masă, evacuau farfuriile şi platourile  folosite, ca să apară cu alte bunătăţi: 

Pescărie: Icre de Manciuria şi Beluga (negre) şi autohtonele icre de ştiucă.  Cu lămâi frumos tăiate, în spirale şi la icrele negre se mai adăuga unt de Sinaia şi gălbenuş tare de  ou. Pâine prăjită, de la cuptorul de pe ZeceMese.

– Apoi urmau: şalău cu maioneză în sos  alb de lămâie şi somn la grătar.   Se servea un vin alb sec, Fetească.

Se mai făcea o pauză, bărbaţii jucau table sau stos, iar doamnele îşiscoteau pantofii înalţi ca să  încalţe papuci de blană,  de la Braşov.

La un moment dat, gazda întreba: „Măi băieţi, dar vouă nu vă este foame?” Semn pentru aducerea celor trei sute treizeci şi trei de sarmale, cu mămăliguţă făcută cu lapte din mălai de moară de piatră şi smântână tot de la olteni. La sarmale mai apăreau pe masă şi două-trei feluri demuştar, hrean şi alte  mirodenii de dres gustul, după poftă.

-Cine voia pute alua, înaintea sarmalelor, o ciorbică de perişoare sau o supă de pui 

Apoi fără întrerupere, apăreau fripturile de porc, curcan şi vânat, cartofii prăjiţi pai-franţuzeşte, murăturile de multe feluri: gogonele, castraveţi, gogoşari.

– Apoi mici bucăţele de cârnat, ficat, rinichi, şorici, lebăr, caltaboş, mititei şi  POMANA PORCULUI !

–   Două feluri de vin roşu sec, Băbească şi Pietroasele.

–   Pentru copii se făcea un meniu separat, cu piure şi şniţel  vienez !

–  Cine voia, comanda o cafea, făcută neapărat din cafea braziliană de  la „Armeanul”.

–   Doamnele preferau o ciocolată  caldă cu frişcă atunci bătută!

–  Se mai sta şi se mai discuta preţ de la vreo oră, se puneau la cale logodne , iar domnii invitau doamnele la DANS !

–  Apoi începeau să fie aduse fructele şi dulciurile,  toate odată, ca să aleagă omul şi să se sature numai văzându-le ! Portocale, mandarine, banane, ananaşi, mere, pere şi un… pepene !

– Urmau cozonacii, imenşi, parfumaţi, plini de nucă, stafideşi de cacao.

Rahat nu se punea pe atunci !

– Vinul se schimba cu dulcele Cotnari !

– Fursecuri de multe feluri și mărimi, prăjituri făcute numai în casă, cu gust

fantastic, cum nu se mai fac azi, două torturi, mereu două. Un tort pentru Prunc şi unul pentru Mama Lui, Fecioara Maria !

–   Apoi urma dansul, „konga” în  toată casa, cadourile trăznite pe   care şi le făceau unu laltuia mesenii, jocuri de societate, glume, bancuri, păcăleli, „mima” etc.

Oamenii chiar se distrau cât puteau şi râdeau în hohote !

De Crăciun nu se bea şampanie! Doar de Revelion !

– Pe la ora zece noaptea se aducea o a doua  cafea (sictir caffe), semn că musafirii trebuie să se cam ducă pe la casele lor.

A doua zi, prin curier, dom’ Pascale şi coniţa Uţa primeau cărțile de vizită ale mesenilor cu câte o scrisoare de mulţumire, în  care se arăta cât de bine s-au simţit domniile lor…

Lista merindelor uriaşă, lungă dar şi mâncatul uşor , câte puţin, cu socoteală! Și băuturi  (totul …bio – organic !!) adecvate cu ştiința din străbuni a conacelor boiereşti!

 Cine mai mănâncă aşa astăzi?

Se mai întâmplă ospeţe pantagruelice cu fason polyglot, în casele celor cu pungă groasă. Totul dirijat de un maestro angajat special un master chef de la PROtv sau de la un alt post celebru tv. Toate astea având alături, neapărat (funcţie de vârstă), un coş cu medicamente digestive de tot felul:Triferment si Colebil, Hepato-protectoare, Senalax, Espumissan, detoxifiante, Ceaiuri de rostopasca, salvie, gălbenele, kimen, etc. Şi cu telefonul sclipind a 112 si cu face-book- ul deschis spre lectura prietenilor, dovadă vie a ultimelor peripeţii amicale din sărbătorile iernii, pe care sa le vadă cu mirare, toata lumea asta mare…până-n Americi și Australia…     

Ou sont les neiges ANTAN? S-ar intreba un nostalgic franţuzit  din Micul Paris interbelic… ca şi Fr.Villon, care pe la 1460 se-ntreba in celebrele sale “Ballade des dames du temps jadis”, cu nostalgia poetului tâlhar …Azi, ar trebui așa să ne-ntrebăm, în englezeşte…”Where are the snows of yesteryear?”, c-aşa e în… trend!

I.B.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *