Un cadru metodologic elaborat prin intermediul a patru studii de caz realizate în cadrul proiectului „Decoding the Disinformation Playbook of Populism in Europe” a fost dezvoltat și aplicat de organizația croată de verificare a faptelor Faktograf, de jurnaliștii de investigație de la ziarul german Taz și de cercetătorii de la Institutul Internațional de Presă (IPI) pentru a identifica elementele campaniilor de dezinformare care alimentează atacurile – atât online, cât și offline – împotriva jurnaliştilor şi instituţiilor de presă.
Cadrul metodologic constă din patru domenii principale care au ghidat cercetarea.
Contextul și descrierea atacului – acest prim pas servește la înțelegerea a cine este ținta campaniei de intimidare și calomnie și care a fost articolul, proiectul sau investigația care a declanșat atacul în sfera cercetării. În această etapă se evaluează și contextul politic și social în care a avut loc atacul. Mai departe vin întrebările și metodologia de cercetare:
care sunt evenimentele cheie legate de atacurile asupra jurnalistului sau organizației de știri?; cine au fost principalii actori și instigatori ai atacurilor?; care este dinamica socială care face ca aceste atacuri să continue? Urmează descrierea atacului, care are drept obiectiv stabilirea anatomiei atacului. Scopurile sunt în primul rând de a identifica declanșatorul care inițiază campania de defavoare, iar în al doilea rând, să se înțeleagă modul în care campania este coordonată și diseminată și elementele utilizate pentru a o desfășura (videoclipuri, meme-uri etc.).
Mesaje abuzive, SLAPP, amenințări…
Potrivit ipi.media, în cadrul metodologiei de cercetare este necesar să stabiliți originea campaniei de dezinformare care face obiectul cercetării și să creați o cronologie a atacului examinând articole, documente oficiale și orice alte surse. Atacurile și campaniile de ură împotriva jurnaliștilor pot să nu fie un eveniment singular, ci mai degrabă acte repetate de defăimare și un proces în desfășurare. Crearea unei cronologii va fi utilă pentru a înțelege modelul. De asemenea, identificați platformele utilizate pentru a disemina narațiunile extremiste: platforme de rețele sociale, canale media tradiționale, cum ar fi tv sau radio, mitinguri sau demonstrații în persoană. Identificați mesajele abuzive împotriva subiectului. Utilizați OSINT (open-source intelligence) pentru a obține seturi de date de pe diferite platforme. Segmentați seturile de date pentru a se concentra pe perioada de timp care face obiectul cercetării, de exemplu, perioadele electorale, tulburările civice. Identificați alte tipuri de atacuri, cum ar fi SLAPP, amenințarea cu proceduri judiciare împotriva jurnalistului vizat, tentative de hacking de a obține acces la dispozitivele țintei sau atacuri cibernetice împotriva serverelor sau site-urilor web ale posturilor de știri. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com