◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024

Albinele în România. Influența nefastă a pesticidelor

Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a spus pe 12 septembrie 2021 că țara noastră importă anual între 3.000 și 6.000 tone de miere, deși România este unul dintre cei mai importanți producători de miere din Europa  (Vezi site-ul https://www.forbes.ro/romania-importa-35-din-consumul-de-miere-desi-este-unul-dintre-cei-mai-importanti-producatori-din-europa-230079, postat pe 13 septembrie 2021. „Este un paradox că România importă anual între 3.000 și 6.000 tone de miere, adică aproape 30-35% din consumul intern, cred că în toate țările europene mișcarea mierii este controlată de către agenții economici care sunt implicați în această activitate… Important este și cât se consumă. Noi astăzi încă nu am ajuns să consumăm 800-900 grame de miere anual (pe locuitor n.n.), în țările Uniunii Europene, în Elveția, se consumă peste doua kilograme și chiar mai mult”, a subliniat Ioan Fetea, prezent la Târgul Național al Mierii 2021.

Din păcate, România exporta mai multă miere vrac, decât ambalată, deși este de foarte bună calitate, iar în țară intră multă miere contrafăcută, susține Fetea: „În această piață concurenială existentă astăzi cu privire la mierea contrafăcută și pe care autoritățile nu o identifică, ba că nu avem laboratoare dotate, ba că nu avem bani, acest sector se neglijează, de aceea cerem ANSVSA-ului să ne sprijine mai mult. Să existe controale pe ceea ce intră, să avem o trasabilitate…

România producea, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar vârful consemnat în urmă cu câțiva ani era de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel național, sunt înregistrați în jur de 40.000 de apicultori. Conform statisticilor, românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr și 3 grame de miere. Deși în ultimii ani, consumul de miere a înregistrat o creștere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, și în aceste condiții România se află tot la coada clasamentului, la nivel european. Datele relevă că românii consumă de 3-4 ori mai puțină miere comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda și Belgia.

 

Tipuri de miere

Mierea susține imunitatea datorită concentrației mare de zahăr natural, vitamine și săruri (Vezi site-ul Câte tipuri de miere există, de fapt. Care sunt beneficiile acestora (substantial.ro), postat pe 24 martie 2022): specialiștii în domeniul sănătății au remarcat că înlocuire zahărului cu miere reduce riscului de apariție a diabetului cu aproape 70%. Mierea oferă energie corpului datorită glucozei și fructozei pe care le conține. Acestea se absorb rapid în organism și se transformă în energie, ajutând persoanele care depun efort intens să ducă totul la bun sfârșit. Mierea ajută la repararea ficatului în cazul unor afecțiuni hepatice; în acest fel, ficatul are nevoie de proteine, vitamine și glucide suplimentare, iar mierea este un aliment perfect pe care să îl consumi; totodată ajută și la o digestie sănătoasă și reglează nivelul colesterolului.

Principalele tipuri de miere sunt următoarele:

îMierea polifloră obținută din flori din grădini sau de câmp este de culoare aurie, lichidă și are o dulceață aparte datorită polenului florilor; poate fi folosită pentru consumul zilnic și se pot înlocui chiar și dulciurile.

îMierea de salcâm are o consistență lichidă și un parfum deosebit. Aceasta este mai rară și poate avea un preț ridicat, fiind recomandată pentru răceli, gât iritat, precum și dureri de stomac.

îMierea de tei este aromată și parfumată, fiind recomandată împotriva problemelor digestive, afecțiuni urinale sau probleme renale. Ajută în reglarea somnului și are proprietăți afrodisiace.

îMierea de flori de câmp sau de fâneață are o culoare aurie-roșcată, este mai consistentă, cu acțiune antiinflamatoare și antimicrobiană, fiind recomandată consumarea ei în perioadele mai stresante.

îMierea de brad se găsește destul de rar și este recomandată persoanelor care suferă de acțiuni respiratorii și pulmonare.

îMierea de rapiță ajută la diminuarea colesterolului și are proprietăți antibacteriene; conține săruri minerale, oligoelemente și ajută la menținerea sănătoasă a pereților vasculari și se recomandă consumarea de persoane care au varice, hemoroizi sau tromboze.

îMierea de floarea soarelui alungă oboseala, fiind recomandată pentru afecțiunile stomacului, ajută la creșterea imunității mai repede în comparație cu alte tipuri de miere.

îMierea de Manuka este cel mai scump tip de miere, pe care albinele o produc doar în Noua Zeelandă și Australia, unde crește Manuka, numit și arborele de ceai. Culoarea ei este închisă și are o aromă de zahăr caramelizat.

 

Pesticidele reduc speranța de viață a albinelor

Albinele sunt o parte esențială a multor ecosisteme din lumea întreagă, cel mai important fiind rolul lor în polenizare speciilor de plante (Vezi site-ul Speranța de viață a albinelor, redusă din cauza expunerii la pesticide (descopera.ro), postat pe 23 iunie 2020): numărul și sănătatea stupilor de albine este pus în pericol de mai mulți factori, printre aceștia numărându-se și pesticidele. Un studiu al Universității Oregon (SUA), a demonstrat că două dintre cele mai folosite mărci de pesticide – Transform și Sivanto – reduc speranța de viață și lasă urme de stres fiziologic asupra albinelor.

Bunăstarea albinelor este pusă în pericol de expunerea la pesticide, dar și alți factori printre care se numără virușii și căpușele varroa. Și dacă substanțele chimice nu duc la moartea directă a albinelor, există riscul ca aceasta să se transpună în probleme fiziologice, care expun insectele la factorii dăunători prezentați mai sus. „Sugerăm punerea mai multor informații pe etichetele acestor produse și efectuarea mai multe studii pentru a înțelege efectele subletale ale expunerii cronice”, explică dr. Priyadarshini Chakrabarti Basu.

Cele două pesticide au fost create pentru a acționa împotriva afidelor, insecte care atacă un număr mare de culturi agricole și care pot duce la compromiterea acestor culturi. Cercetătorii explică faptul autoritățile au impus o serie de restricții legate de aplicarea acestor pesticide, de exemplu este interzisă folosirea acestora în perioadele de înflorire a culturilor. „Durata medie de viață a unei albine muncitoare este de cinci până la șase săptămâni în primăvară și vară, deci dacă reducem durata de viață cu cinci până la zece zile, aceasta reprezintă o problemă uriașă. Longevitatea redusă care rezultă din stresul oxidativ ar putea afecta negativ populațiile și, în final, să compromită starea de sănătate a coloniilor”, explică și profesorul Ramesh Sagili.

 

Emilian M. Dobrescu / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *