În zilele de 20-22 septembrie 2024, pe Arena Națională din București, s-a desfășurat „Asiafest”, o manifestare culturală amplă, cu rolul de promovare a culturii și a tradițiilor asiatice, de relaxare și de încântare a locuitorilor orașului București și a turiștilor din partea cărora s-au bucurat de un mare interes.
Cultura asiatică, veche, complexă și originală, cu extinderi în întreaga lume a fost promovată prin intermediul atelierelor, standurilor cu obiecte tradiționale, gastronomiei, muzicii și dansurilor.
După cum foarte bine se știe, la ora actuală în țara noastră, există asociații, programe, instituții care se ocupă cu mediatizarea/învățarea culturii asiatice, mai ales în rândul tinerilor.
De exemplu, cultura și limba japoneză au început să fie studiate în instituții școlare și universitare, mediatizate cu ocazia diverselor activități culturale, expoziții de pictură, de colecții, demonstrații, sărbători.
La „Asiafest” Japonia a fost reprezentată de ateliere, precum cel de soroban, de caligrafie, de kiri-e, demonstrație de îmbrăcat kimonoul.
Sorobanul este o numărătoare japoneză (abac), care îi ajută pe copii să învețe operațiile matematice. Are rolul de a dezvolta memoria, imaginația, gândirea logică, încrederea în forțele proprii, capacitatea de a rezolva probleme matematice. Primul Centru de Educație Japoneză din România, „Nomin Jyuku”, a fost înființat în anul 2015 de către Nomin Damdin, de origine mongolă. Profesor de soroban este Alexandra Fogor.
Atelierul de caligrafie japoneză a fost coordonat de o tânără masterand al Universității Româno-Americane în cadrul căreia se țin astfel de cursuri.
Deni Tesei este specializată în lucrarea manuală de ornamente. De exemplu, din hârtie de origami sigilată cu rășină confecționează cercei, din ceramică pictată manual și acoperită cu rășină, medalioane; ace de păr din bambus, ornat cu ceramică și hârtie specială; maneki-neko, pisicuțe turnate în ceramică, aducătoare de noroc, mai ales în afaceri. Fiecare model este unic.
Dora Somova din Bulgaria a prezentat bijuterii și tablouri create prin tehnica kiri-e „arta japoneză a lucrului cu tăiat hârtia”, în cadrul căreia hârtia care este foarte fină și sensibilă este tăiată cu niște cuțite foarte fine. Aceeași tehnică se folosește și la tăierea șabloanelor pentru kimonouri.
Au fost realizate demonstrații de îmbrăcare a chimonoului.
Cultura coreeană s-a bucurat și ea de mare atenție la Asiafest grație atelierelor de caligrafie, de pictură pe lemn, expozițiilor, demonstrațiilor organizate de instituții care acționează deja în țara noastră pentru cunoașterea istoriei și culturii coreene.
Un atelier de scriere coreeană a fost organizat de Institutul „King Sejong”, care acționează în aproximativ 80 de țări și în România din anul 2020, în cadrul Universității „Dimitrie Cantemir” din București.
Organizează cursuri de limba coreeană, de caligrafie, pictură, muzică instrumentală tradițională, dansuri populare, cultură, bucătărie coreeană.
După cum ne-a explicat doamna Cerasela Trifan, vicepreședinte al Asociației Culturale Româno-Coreene „Han Kibun”, scrierea coreeană a fost foarte mult simplificată, reușind astfel să se deosebească de scrierea chineză și de cea japoneză. Are la bază principiul „Soare – Pământ – Om”, adică linia orizintală, linia verticală și punctul.
Copiii au fost învățați să își scrie numele cu ajutorul ștampilelor pe care sunt imprimate litere.
Asociația Coreeană „Sarang Hanguk” a organizat atelier de pictură pe lemn, pe care au fost desenate elemente reprezentative pentru mai multe țări: mandale budiste, Buda în rugăciune, hibiscus, simbolul Coreii de Sud, nufărul, tigrul, calul, elefantul, pisica, vulpea cu nouă cozi din mitologia japoneză, inorogul, păpuși japoneze, case tradiționale din Coreea de Sud.
Asociația Culturală Româno-Coreeană „Han Kibun” a expus: borsete, portofele, rochii, semne de carte, mărgele, brelocuri, alfabetul coreean în corespondență cu cel românesc.
A fost prezentată și vestimentația coreeană tradițională, hanbok, confecționată din mătase coreeană. Cea de damă este alcătuită din: fustă (chima), jachetă (jeogori, cea pentru bărbați din pantaloni (baji) și jachetă (jeogori).
Thailanda a făcut cunoscută o tradiție din nordul țării, pictarea de umbreluțe, în general, cu flori, trandafiri, deoarece trandafirii sunt rari în această țară.
Pe lângă umbreluțe pictate, a prezentat și țesături cu diferite forme geometrice, folosite ca ornamente, dar și în procesiuni, inițial, în nordul țării și după aceea, în toată țara.
Atelierele și expozițiile indiene s-au adresat atât spiritului, cât și trupului.
Ședințe de Sahaja Yoga au fost coordonate de către doamna Silvia Miu, inginer, șef de lucrări la Universitatea Politehnică București, acum pensionar. A luat cunoștință de practicile Yoga acum 34 de ani, prin intermediul unor francezi care au venit la Universitate.
Conform spuselor dumneaei, „Sahaja Yoga este o metodă foarte simplă de cunoaștere a sinelui interior. Noi trăim la nivelul conștiinței umane în două extreme, extrema stângă și extrema dreaptă. Oamenii care sunt orientați spre stânga sunt letargici, leneși, visători, au multe dorințe, dar nu le pun în aplicare. Cei care sunt orientați spre extrema dreaptă sunt foarte activi, un pic dominatori, vor să își atingă scopul. Sahaja Yoga trezește la nivelul conștiinței sinele care este o conștiință eternă în fiecare dintre noi, care ne este necunoscută la nivelul creierului. Sahaja Yoga ne scoate din paradigma individualistă și ne duce în sfera de conștiență a întregii colectivități. Prin Sahaja Yoga conștiința noastră se unește cu conștiința universală. Sahaja în limba sanscrită înseamnă «născut cu tine» și Yoga «unire», prin urmare Sahaja Yoga înseamnă dreptul nostru înnăscut de a ne uni cu divinitatea. Practicând Sahaja Yoga ajungem să avem creierul iluminat, ceea ce ne face mai buni, mai iubitori, mai binevoitori cu ceilalți”.
De origine indiană sunt și tatuajele hena, realizate în timpul festivalului de Azra, o tânără de origine turcă. Conform spuselor acesteia, hena este o pastă de culoare maro, obținută din scoarță de copac, apă și ulei de măsline. Un tatuaj durează cam două săptămâni.
Vechi simboluri chinezești, precum dragonul, peștii, cocorul, bambus, ursul Panda, flori de prun, au fost pictate de copii pe semne de carte în cadrul unui atelier coordonat de Asociația „Chinese Corner”, care are rolul de a face cunoscute istoria și cultura Chinei.
Jocul de go, foarte util pentru dezvoltarea logicii și a inteligenței, apărut în China cu aproximativ 2000 de ani î.e.n. a făcut obiectul activității unui grup de tineri coordonați de Federația Română de Go.
Armenia a fost reprezentată de bijuterii din argint cu motive tradiționale: cruci, rodie, litere etc.
Persia, de casete metalice, farfurioare pictate, portofele, păpuși, costume tradiționale, cupe, pahare, bijuterii. Pe taraba unui alt artizan au putut fi admirate obiecte din cupru, cu piatră turcoaz, lemn de nuc.
Iubitorii de cosmetice au putut achiziționa parfumuri arăbești realizate pe bază de uleiuri orientale, cu nuanțe de rășină, tămâie, mosc, oud, citrice etc.
Acestora li s-au adăugat multe altele, inspirate sau nu de arta și cultura asiatică.
Vlaicu Ștefan în Atelierul „Magia lutului” le oferă copiilor posiblitatea de a picta tablouri din lut. Atelierul a fost creat pentru fiica lui cea mică, diagnosticată cu autism.
Asociația „Creative Arts” a organizat atelier de slime și pictură pe față.
Au mai fost susținute ateliere de desene pe nisip, de acordare a primului ajutor în caz de accident, ultimul organizat de voluntari ai Crucii Roșii, sector 2, București.
Gastronomia asiatică foarte diversificată și foarte bine pregătită, vitaminizată cu o mulțime de legume și aromatizată cu o mulțime de condimente orientale, după rețete originale, ce au migrat de la o țară la alta a fost foarte bine reprezentată.
Vom încerca să menționăm doar câteva din ele, așa cum ne-au fost prezentate de bucătari/ospătari sau le-am găsit pe afișele meniurilor și să le încadrăm într-o clasificare relativă, întrucât, după cum am menționat deja, ele sunt prezente în majoritatea țărilor asiatice și chiar în țări de pe alte continente.
S-au pregătit pancit bihon, din fidea de orez, carne, ficat de pui, pește, morcovi, fasole, varză; rabokki, preparat din ouă fierte, prăjitură de orez, prăjitură de pește, găluște de vită, găluște cu legume; noodles cu porc și creveți, noodles cu pui, pregătit din: ceapă, usturoi, morcovi, ardei kapia, ceapă verde, ciuperci shiitake, urechi de lemn; porc dulce-acrișor, din carne de porc, ardei kapia, ceapă, ghimbir, castraveți, ananas, sos dulce acrișor; furnici în copac: vită, ardei iute, ceapă, ceapă verde, tăieței din cartofi dulci.
Firmele turcești și-au încântat cumpărătorii cu sortimente de kebab: Adana Kekab, Urfa kebab etc. și cu dulciuri: baclavale, sarailii, kataif, rahat, suberek „plăcintă cu brânză, brânză și mărar, spanac, varză, vită”.
Denumirile specialităților de kebab vin de la acelea ale localităților unde se produc. Kebabul este pregătit din carne tocată cu satârul, pentru a-și păstra suculența. Se pune pe o țeapă de metal și se frige.
Adana Kekab se prepară din carne de vită, berbecuț, condimente orientale, speciale pentru kebab. Urfa Kebab se pregătește numai din carne, fără condimente și este servit cu garnitură din varză.
De mare diversitate a fost și bucătăria japoneză, care a pus la dispoziția cumpărătorilor sortimente de mâncăruri din categoriile: ramen, onigiri, cheesecake, cu specialități, precum: naruto ramen porc, naruto ramen spicy, naruto ramen pui, pregătite din carne marinată în sos japonez, cu legume și condimente: ceapă, praz, urechi de lemn, ardei iute, ou fiert marinat, alege marine, tăieței japonezi.
La fel de atrăgătoare au fost și specialitățile de sushi pregătite din orez, algă nori, surimi, brânză, susan, ceapă, de onigiri somon, o gustare japoneză pregătită din orez, somon, maioneză, susan, sos teriyaki, cât și prăjitura cu cremă de brânză, unt, zahăr, ouă, oreo, denumită cheesecake.
Bucătăria srilankeză a fost reprezentată de kottu roti, un mix de legume, carne, ouă, condimente călite și amestecate cu bucăți de lipie și sos; nasi goreng, orez cu fructe de mare, puțin picant.
Vietnamul s-a remarcat prin calitatea supelor aromatizate: pho ga (cu pui), pork pho (cu porc), shrimp pho (cu creveți) pregătite din aproximativ aceleași legume și condimente: ceapă arsă, ghimbir ras, anason, cardamon verde, scoțișoară, coriandru, sos de pește; carne fie de pui, de porc sau creveți, servite cu tăiței de orez, coriandru, busuioc, ceapă verde, ceapă roșie, ardei iute, lime.
Libia, prin cataif și plăcintuțe cu cremă de lapte și brânză.
Dintre mâncărurile cu origine indiană ne-au reținut atenția:gogoși, baji, chifteluțe din legume, făină, năut și condimente, seekh kebab, carne tocată de berbecuț, amestecată cu ceapă, ou, ghimbir, usturoi, mirodenii indiene, servit cu salată verde și sos Raita; tandoori chicken wings, aripioare de pui marinate, cu suc de lime, pastă de ghimbir-usturoi, iaurt și condimente indiene, coapte și fripte pe plită și servite cu sos Raita. Tradiția este prezentă în însăși denumirea mâncării, tandoor este un cuptor, o oală de lut de formă cilindrică, în care se pregătește mâncarea la foc de cărbuni.
Iubitorii bucătăriei asiatice au beneficiat și de băuturi, precum: bobble tea, un preparat de origine taiwaneză din ceai, lapte și perle tapioca, apă tonică indiană, kombucha, sortiment de ceai fermentat, preparat din drojdie, zahăr, ceai negru sau ceai verde. Nu au lipsit nici mâncărurile și băuturile de origine europeană, precum obraznic, un preparat culinar de forma unui sex și sangria de origine spaniolă etc.
Zilnic, au avut loc spectacole de muzică și dans asiatic, executate de formații ale căror costume au fost încă o sursă de cunoaștere și de încântare pentru spectatori, încadrate simetric de Dansul Dragonului și al Leului, interpretate de Clubul de Arte Marțiale „Shanghai Whu Shu”, din București.
Elena Trifan