Datoria publică globală în 2022
A atins nivelul record de 92.000 miliarde de dolari, deoarece guvernele s-au împrumutat ca să contracareze crizele – medical, cauzată de Covid, dar și de alți viruși; economică, financiară și socială – se arată într-un raport publicat de ONU . Pe plan mondial, datoria internă şi externă a urcat de peste cinci ori după anul 2000, depăşind ritmul de creştere al economiei, PIB-ul înregistrând doar o triplare după 2002: „Pieţele par să nu fie afectate – încă – dar oamenii sunt: unele din cele mai sărace ţări din lume sunt forţate să aleagă între achitarea datoriilor sau slujirea poporului”, le-a spus cu acest prilej jurnaliştilor Antonio Guterres, secretarul general al ONU.
Ţările în curs de dezvoltare deţin aproape 30% din datoria publică globală, din care 70% sunt reprezentate de China, India şi Brazilia. 59 de ţări în curs de dezvoltare se confruntă cu un nivel al datoriei ca procent din PIB de peste 60% – un prag care indică un nivel ridicat al datoriei. „Datoria reprezintă o povară semnificativă pentru ţările în curs de dezvoltare, din cauza accesului limitat la finanţare, a creşterii costurilor de împrumut, a deprecierii valutelor şi a încetinirii creşterii economice”, se arată în raportul prezentat la Reuniunea G20. Mai mult, arhitectura financiară internaţională a făcut accesul la finanţare pentru ţările în curs de dezvoltare atât inadecvat, cât şi scump, în condiţiile în care plăţile nete ale dobânzilor datoriei depăşesc 10% din venituri în cazul a 50 de economii emergente.
Creditorii multilaterali ar trebui să-şi extindă finanţarea, adoptând măsuri cum ar fi suspendarea temporară a penalităţilor (cum a făcut FMI) şi sporirea accesului la finanţare pentru ţările care se confruntă cu o criză a datoriei, consideră ONU. De asemenea, este necesar un mecanism de reeşalonare a datoriei „pentru a rezolva progresele lente înregistrate în cadrul comun G20”, se arată în raport, fără a furniza detalii privind modul de funcţionare a mecanismului.
Remodelarea turismului global
În vara lui 2023, vacanța a zeci de mii de turiști s-a transformat într-un coșmar după ce au fost evacuați din insulele grecești Rhos și Evia, devastate de incedii – un semnal că industria turistică din Europa trebuie să se adapteze rapid la realitățile schimbărilor climatice. Valul de temperaturi caniculare a forțat autoritățile elene să interzică accesul pe Acropole în Atena, iar turiștii de pe insula italiana Sardinia au fost mutați mai în interiorul insulei (https://cursdeguvernare.ro/turismul-in-era-schimbarilor-climatice-sudul-europei-ar-putea-sa-si-piarda-atractivitatea.html, postat pe 25 iulie 2023): valurile de căldură pot „reduce atractivitatea sudului Europei ca destinație turistică pe termen lung sau, cel puțin, pot reduce cererea pe timpul verii”, a anunțat pe 23 iulie 2023, Moody’s Investors Service.
Teoreticienii schimbărilor climatice susțin că situația se va înrăutății chiar dacă se va atinge ținta propusă de Acordul de la Paris ca temperatura medie la nivel planetar să nu crească cu mai mult de 2 grade Celsius. Ei prezic că încălzirea globală va face în curând ca unele regiuni, considerate în prezent paradisuri turistice să devină de nerecunoscut din cauza caniculei. Verile au devenit tot mai caniculare în sudul Europei, iar incendiile din vara lui 2023 din Grecia sunt o repetare a incendiilor mortale care au devastat țara în 2021.
Un studiu citat de Bloomberg, dar care nu-i numește pe autori, publicat în 2019, prognozează că în 2050, Madridul se va asemăna cu orașul din Africa de Nord, Marrakech (Maroc), temperaturile din Londra vor fi apropiate de cele de acum din Barcelona, iar Stockholm va semăna cu Budapesta din punct de vedere climatic. Aceasta ar reprezenta o schimbare tectonică pentru industria europeană a turismului, care a avut o contibuție de 1.900 miliarde de euro la PIB-ul UE în 2022 și ar modifica traseele turistice într-un mod care va afecta unele țări din sudul Europei.
Chiar dacă se estimează că sectorul turistic al Europei va crește cu o rată medie anuală de 3,3% până în 2032, frecvența evenimentelor extreme din sudul Europei poate reorienta o parte din turiști către destinații situate în nordul continentului. Valurile de căldură pot reduce atractivitatea sudului Europei ca destinație turistică pe termen lung sau, cel puțin, pot reduce cererea pe timpul verii.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Foto: pixabay.com