◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro

Jurnalismul climatic necesită finanţarea reportajelor pe termen lung

Pentru acele redacții care pot trece peste realitatea că relatarea pe această temă nu are rentabilitate a investiției și peste aceea că supraviețuirea atâtor organisme de presă depinde de click-uri, miza relatării climatice este cât se poate de serioasă și de actuală.

Dar, pentru a acoperi schimbările climatice, jurnaliştii trebuie să găsească modalităţi creative de a relata și, de asemenea, este nevoie de finanţarea reportajelor pe termen lung.

Hellen Shikanda, reporter la The Nation, din Nairobi, sintetizează efectele schimbărilor climatice – seceta din țara sa a inclus pierderi fără precedent și daune aduse culturilor și proviziilor alimentare, rezultate negative asupra sănătății comunităților și o recrudescență a volenței: un conflict a izbucnit în unele comunități din cauza bătăliei pentru resursele limitate. Unii tineri și-au pierdut dreptul de bază la educație, deoarece aceste conflicte le paralizează activitățile școlare. „Dar seceta durează atât de mult, încât povestea schimbărilor climatice din spatele acestor dezastre nu prea mai ajunge pe prima pagină a ziarelor kenyene”.

 

Resurse în avans

Odată cu schimbarea modelelor de afaceri din redacții, multe branduri de presă se văd subfinanțate și elaborează, pentru a continua să activeze, strategii de știri care se pliază pe ceea ce crede că va citi publicul lor. Mai departe, se presupune că majoritatea oamenilor afectați de schimbările climatice provin din regiuni îndepărtate, cu populații care sunt văzute ca rar consumatoare de știri. „Potrivit acestei percepții, este posibil ca oamenii din orașe precum Nairobi să nu lege mintal scăderea producției de alimente în afara orașului de schimbările climatice. Jurnaliștii pot și ar trebui să facă aceste conexiuni în reportajele lor”, punctează Shikanda.

Depășirea acestor bariere necesită adesea ca jurnaliștii să-și găsească propriile oportunități și să-și promoveze propria activitate. Reporterii cu experiență în domeniul climei trebuie să-și croiască drumul spre public alegând să meargă pe o cale mai puțin parcursă – prin găsirea unor modalități creative de a finanța sau încuraja relatarea pe termen lung asupra climei în redacțiile mai slab finanțate. În această ecuație pot intra granturile și bursele. Potrivit reutersinstitute.politics.ox.ac.uk, editorii nu vor refuza oportunitatea ca jurnaliștii să meargă pe teren dacă aceștia au dinainte resurse pentru a acoperi povestea. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *