◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024
Studenții de la Cluj printează măști cosmetice folosind imprimanta 3D

O lupă care monitorizează evoluția alunițelor, un gadget care creează formule active în funcție de nevoile tenului sau un cip care oferă notificari în timp real privind starea pielii sunt doar câteva dintre inovațiile propuse de studenții români provocați să reinventeze experiența de îngrijire a tenului pentru consumatorii orientați către un stil de viață sănătos. L’Oréal România a lansat provocarea în cadrul celei de-a șasea ediții locale a BRANDSTORM, una dintre cele mai mari competiții din lume pentru studenți și un accelerator pentru idei inovatoare. Dintre peste 90 de proiecte…

Citește mai mult

Panoplia de la „Muzeul Vârstelor”, prezentată la Palatul Suțu

Muzeul Municipiului București vă invită joi, 25 aprilie 2019, ora 18:30, la conferința „Despre armele românilor în Epoca Modernă: panoplia din expoziţia permanentă <<Muzeul Vârstelor>>”, susținută de Vladimir Creţulescu, muzeograf în cadrul MMB, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr. 2). Introducerea în Țările Române a modelelor culturale şi instituţionale moderne, de factură occidentală, a dus, printre altele, la o transformare fundamentală a modului în care românii se raportau la arme. Dacă în secolele perioadei pre-moderne (sec. al XVI-lea – al XVIII-lea) armele făceau parte din peisajul cotidian (pistoalele…

Citește mai mult

Prelegere susţinută de lect. dr. Antonio Sanna la Facultatea de Litere Hyperion

“Alice In Wonderland and Through the Looking Glass: The Critical Theories on Carroll’s Texts and the Evolution of Alice in Popular Culture” este titlul prelegerii în limba engleză susţinută vineri, 19 aprilie 2019, între orele 11-13, la Sala de Conferinţe a Universităţii Hyperion, de către lectorul italian, dr. Antonio Sanna, Universitatea din Sassari, moderator Sorina Georgescu, lector universitar dr. la Facultatea de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Concepută în special pentru studenţii Departamentului de Limba şi Literatura Română- O Limbă şi Literatură modernă, prelegerea a pornit de la analiza textelor autorului britanic Lewis Carroll, texte traduse în 47 de limbi până în…

Citește mai mult

Cum se schimbă lupta pentru locul 1 WTA, odată cu retragerea lui Halep. De luni, putem avea un nou lider mondial

Simona Halep s-a retras de la Stuttgart, din cauza unei accidentări, iar locul 1 mondial se va disputa între Naomi Osaka şi Petra Kvitova. Japoneza are şanse uriaşe să rămână în continuare pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Deşi are foarte multe puncte de apărat pe zgură, Simona Halep putea să revină pentru moment pe locul 1 WTA, după turneul de la Stuttgart. Nu va fi cazul, după ce campioana noastră a anunţat că nu mai poate participa, dar lupta pentru locul 1 WTA rămâne deschisă. Petra Kvitova are nevoie…

Citește mai mult

Cum i se adresează Simona Halep lui Ion Țiriac în privat

Ion Țiriac (79 de ani) are o relație specială cu Simona Halep, lucru recunoscut public de numărul 2 WTA. Simo a dezvăluit că simpla prezență a omului de afaceri la meciurile sale reprezintă o motivație în plus. Ion Țiriac a fost în tribune la primele jocuri de la semifinala de Fed Cup dintre Franța și România, pierdută de „tricolore”, scor 2-3. Astfel, omul de afaceri a privit din tribune cum Simona Halep a învins-o pe Kristina Mladenovic, scor 6-3, 6-1. La finalul partidei, Simona Halep a ținut să îi mulțumească public lui Ion Țiriac pentru…

Citește mai mult

Patimile lui … HRISTOS!(miercuri)

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE 1. IISUS a zis: „Cel ce crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine. Şi cel ce mă vede pe Mine vede pe cel ce M-a trimis pe Mine. Eu, Lumină am venit în lume, ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână în întuneric. Şi dacă aude cineva cuvintele Mele, şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec;  căci  n-am venit ca să judec lumea, ci ca să mântuiesc lumea. Cine Mă nesocoteşte pe Mine şi  nu…

Citește mai mult

Stil chinezesc

În 2 ani China a produs mai mult ciment decât SUA în tot sec. XX. –  Lungimea drumurilor – 4 milioane de km. Sunteți sigur că vă puteți imagina atâtea zerouri? –  300 de mii de poduri în toată țara; 1000 dintre ele cu o lungime mai mare de 1 km. Până la sfârșitul anului va fi construit un pod din Hong-Kong până în Macao ! –  Într-un an parcul auto se mărește cu 20 de milioane de automobile, iar în Pekin, în general, poți merge doar dacă ultima cifră…

Citește mai mult

Evenimente ale Institutului Cultural Român

Ediția în limba spaniolă a volumului „Singurătate și destin“ de Emil Cioran, la „Noaptea cărților“ Ediția în limba spaniolă a volumului Singurătate și destin de Emil Cioran va fi prezentată în data de 26 aprilie 2019, în cadrul Zilei Internaționale a Cărții, celebrată în Spania sub titlul „La Noche de los libros“ (Noaptea cărților). Evenimentul va avea loc la de ora 19.00, la sediul ICR Madrid (Plaza del Cordón, nº1, bajo dcha., 28005).Participă: Christian Santacroce, traducătorul volumului, Pablo Javier Pérez López, doctor în filozofie, editorul Alejandro Hermida și hispanista Ioana Zlotescu….

Citește mai mult

PRIMĂVĂRATICE CONSTELAŢII DIAMANTINE

Oferim spre lectură numărul 4(104), aprilie 2019, al revistei craiovene, „Constelaţii diamantine”, director, distinsa doamnă Doina Drăguţ. Aşa cum suntem obişnuiţi, şi în acest număr domină eseul, poezia şi întâmpinările editoriale. Şi cum proza este uneori restrâns reprezentată, salutăm prezenţa, printre colaboratori, de această dată, a d-lui Nicolae Bălaşa, încurajându-l să scrie. Cu un uşor exerciţiu imaginativ, am putea lectura acest interesant număr de revistă în acordurile muzicii lui Dinu Lipatti – despre care scrie d-l Mircea Ştefănescu, pe fundalul unor imagini-omagiu Paul Cézanne – la 180 de ani de…

Citește mai mult

LA SPITALUL MUNICIPAL „DR. ALEXANDRU SIMIONESCU” DIN HUNEDOARA ȘEFII DE SECȚII S-AU NUMIT PRIN CONCURS

Recent, cu amabilitatea ce-l caracterizează, ec. BUDAE Radu Ion , managerul Spitalului municipal „Dr. Alexandru Simionescu”, din orașul de pe Cerna, ne-a declarat în exclusivitate: „Prin Hotărârea nr. 99/2019 a Consiliului Local al Municipiului Hunedoara au fost validate rezultatele concursului pentru ocuparea unor funcții de șef de secție în cadrul spitalului nostru. În toți am încredere, ei fiind dedicați meseriei alese și respectiv funcției ocupate, hotărâți   să-și aducă serviciile cu credință și pasiune în slujba semenului, a omului bolnav.” Notați și noii medici șefi de secție: CÎRLAN Maria Mirela (laborator…

Citește mai mult

Pe urmele lui Macedonski

A trecut ceva timp gândindu-mă, oare despre ce aș putea scrie în acest spațiu ce mă onorează.  M-am gândit la câțiva scriitori români, apoi la scriitorii ruși. Aș fi vrut totuși să mă opresc asupra poetului necuvintelor Nichita Stănescu, a sentimentalului Ion Minulescu ori a finului observator al pshihologiei umane, Fiodor Dostoievski, dar mi-am dat seama că, pe măsură ce scriam despre oricare dintre ei, eram nemulțumită de cuvintele ce parcă nu reușeau să surprindă metamorfoza poetului nepereche, iubirea, războiul sau pulberea de stele strecurată cu atâta iscusință de acești…

Citește mai mult

Denis de Roigemont: Cu suișuri și coborâșuri, „aventura europeană” continuă

„Dincolo de discursul politic, Europa este, pentru mine, o aventură hotărâtoare pentru întreaga omenire” – îmi spunea, în biroul său din Geneva, de unde se vedeau, în plină vară, înălțimile înzăpezite ale Mont-Blancului, filozoful și umanistul elvețian și european Denis de Rougemont. Era atunci, adică în urmă cu aproape cincizeci de ani, directorul Centrului European de Cultură, pe care l-a fondat în primii ani după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, când războiul rece abia se presimțea și intelectualii europeni sperau ca zestrea culturală comună a continentului să poată…

Citește mai mult