Vexilologia este o știință tânără a cercetării istorice. Denumirea științei provine de la termenul latin, vexillum (steag, drapel). Ea și-a stabilit domeniul de cercetare și metodele de tratare a temei la sfârșitul deceniului al șaselea și la începutul celui următor al secolului trecut. Fondatorul ei a fost renumitul cercetător dr. Whitney Smith de la Boston University (Statele Unite ale Americii), autor a mai multor lucrări pe această temă și care a folosit pentru prima dată termenul de vexilologie în anul 1958, în lucrarea Flags of the Arab World. Reuniunea specialiștilor în domeniul studierii steagurilor într-un organism științific internațional s-a făcut în anul 1969 la Boston, când a fost înființată Federația Internațională a Asociațiilor Vexilologice (,,Fédération internationale des associations vexillologiques (FIAV). Domeniul său de activitate, cum a fost definit în momentul constituirii, este: ,,crearea și dezvoltarea unei baze de informații despre steagurile de toate tipurile, despre formele și funcțiile acestora și a teoriilor științifice și principiilor care apar bazate pe aceste surse de informații”. Vexilologia, ca știință de margine se interferează cu celelalte științe auxiliare ale istoriei, în special cu heraldica, sigilografia, numismatica, medalistica, faleristica etc. Inclusă între materiile predate în învățământul superior, ca parte a cursului de ,,științe auxiliare ale istoriei”, vexilologia și-a lărgit treptat câmpul de cercetare, și-a fixat terminologia proprie și perfecționat metodele de investigare. Fenomenul vexilologic, bazat pe o îndelungată practică socială, s-a dezvoltat treptat, determinând formularea unor reguli și norme referitoare la alcătuirea și folosirea steagurilor, ca și ,,cheia” descifrării și interpretării codurilor heraldice, brodate, pictate ori imprimate pe flamura steagurilor. Datorită reprezentărilor de pe steaguri în cadrul vexilologiei propriu-zise s-a conturat și existența unui subdomeniu, cel al vexilologiei heraldice. Steagul, sub forma unei bucăți de pânză sau mătase dintr-o singură culoare sau mai multe, fixată la hampă, a reprezentat încă de la apariția sa în antichitate însemnul distinctiv al unei comunități, sau a unui stat, al unei unități de luptă terestră sau maritimă, asociații etc.
Evul Mediu european odată cu fărâmițarea feudală a dus la înmulțirea însemnelor heraldice, a celor ce aveau dreptul de blazon (stemă) și evident în același timp la multiplicarea steagurilor. Europa modernă a marcat apariția statelor naționale care și-au adoptat drapelul național și stema țării. Alcătuirea drapelului național în plin modernism are la bază reguli precise, fixate prin norme juridice și respectate de toate țările. De aceea, în ceea ce privește drapelele naționale culorile, dispunerea acestora, fixarea la hampă și arborarea lor trebuiesc respectate. Cu trecerea timpului în mai multe țări s-au înființat societăți de vexilologie. Deși în România se ducea lipsa unei asemenea societăți cu caracter științific, în realitate nu părea a fi fost posibil. Exista totuși din anul 1971, Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie de pe lângă Institutul de Istorie ,,Nicolae Iorga” din București, care în cea mai mare parte a suplinit activitatea unei asemenea societăți de profil. Dar, după Revoluția Română din decembrie 1989 se cereau conceperea diferitelor categorii de steaguri, iar numita Comisie nu mai putea face față tuturor solicitărilor. Din acest considerent era absolut necesară înființarea unei societăți de vexilologie și în România. Ea trebuia să aibă ca scop principal, o temă strict științifică cu privire la cercetarea tuturor izvoarelor vexilologice, a steagurilor folosite din antichitate până în zilele noastre. În cele din urmă, la inițiativa unui grup de heraldiști și istorici, în 3 aprilie 1998, la sediul Facultății de Arhivistică de pe lângă Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” – București, s-a înființat Societatea Română de Vexilologie (SRV).
În anul următor, aceasta a fost cooptată în Federația Internațională a Asociațiilor Vexilologice (FIAV), devenind membră în 29 iulie 1999. În anul 2015 s-a înființat Asociația de Heraldică și Vexilologie din Transilvania cu sediul în Sfântu Gheorghe. De asemenea au mai fost constituite Asociația de Heraldică și Vexilologie din Banat cu sediul în Timișoara și Asociația de vexilologie ,,Tricolorul” cu sediul în Râmnicu Vâlcea.
Având în vedere, faptul că și în România s-au înființat astfel de organisme științifice de profil, cercetarea fenomenului vexilologic a luat un remarcabil avânt, rezultat fiind un important număr de articole, studii sau lucrări de referință de sine stătătoare.
Augustin MUREȘAN, Arad
Foto: Steagul FIAV