◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Mircea M. Pop: Corespondență (literară) din Germania; „Scrisori (literare) din Germania

Stabilit la Heidelberg, dar publicând în mai multe periodice literare din Țară („Portal-MĂIASTRA”, „Convorbiri literare”, „Columna”, „Poezia” ș.a.), poetul, publicistul și criticul literar MIRCEA M. POP (8 mai 1948, Mișca, Arad) ne trimite lucrarea „Corespondență (literară) din Germania” (Editura „Vatra veche”, 2021, 192 p.) și 2. Scrisori (literare) din Germania („Vatra veche”, 2022, 162 p.)

Între premiile pentru traduceri în germană, vom aminti pe acelea obținute în cadrul Festivalurilor Internaționale „Lucian Blaga” de la Sebeș-Alba („Lucian Blaga, Psalm an die Liebe und 46 andere Gedichte / Psalm dragostei și alte 46 de poezii”, Azur Verlag, Mannheim, 2013; „66 poeme / Gedichte”, Ed. Altip, Alba Iulia, 2016) și „Tudor Arghezi” („11 poeme”, 2012, 2013, 2022)…

Printre criticii literari români care au scris, în intervalul 1985-2019, despre cărțile de poezie și de cronici literare putem aminti, cf. referințelor critice consemnate la p. 189, pe: Florin Bănescu, Olimpia Berca, Constanța Buzea, Vasile Dan, George Vulturescu, Cornelia Luther, Johannes Bettisch, Lev Detela, Michael Kern, Zenovie Cârlugea (Dan Radu Abrudan, Mircea Ieruba), Lucian Gruia, Ion Popescu-Brădiceni, Laurențiu Koch, Gheorghe Grigurcu, Marius Chelaru, Gh. Mocuța ș.a.

 

*

„Corespondența…” de față continuă demersul editorial, început cu „Secvențe literare germane” (2013) și continuat cu alte două lucrări, despre care iarăși am scris la vremea lor: „Pagini literare germane” (2015) și „Pagini literare româno-germane” (tustrele apărute la „Tipo Moldova”), culegeri de cronici literare și recenzii ale operelor aparținând unor scriitori români care trăiesc în Germania, Franța, Austria, Elveția, Olanda și America, precum și ale unor autori germani proveniți din România. De astă dată, dl Mircea M. Pop are în vedere doar patru scriitori germani proveniți din România: Silvia Hildebrandt, Kristiane Kondrat, Nadine Schneider și Richard Wagner, alături de care se află și o excepție, polonezul Lothar Quinkenstein, a cărui carte „Podul de hârtie” („Limbile din Bucovina”) a fost tradusă în zece limbi, „bineînțeles că și în România”.

Fiind, așadar, „o completare a celor trei cărți amintite”, cartea de față a fost editată „cu scopul de a întregi imaginea asupra României și literaturii române în spațiul cu limba de vorbire germană”, cum, de fapt, e de amintit și lucrarea, „Űber Literatur und Geschichte Rumäniens im deutschsprachigen Raum” (Tipo oldova, Publicistică și eseu contemporan, 2017).

De specificat că toate aceste „secvențe literare germane”, grupate în volumele menționate, alcătuiesc un compendiu recenzial despre literatura română tradusă în limba germană și despre autorii germani cu origini în România, poeți, prozatori, teoreticieni, istorici și critici literari. Sau, după cum observa Laurențiu Koch, este vorba despre „o lucrare interesantă, care oferă cititorului o imagine cu privire la ceea ce s-a publicat din literatura română și despre România în arealul lingvistic germanofon.”

Să reținem și aprecierea dlui Gheorghe Grigurcu: „Punctul de observație de pe teritoriul germanic al lui Mircea M. Pop este unul indenegabil merituos.”

 

*

Recent, a apărut și culegerea SCRISORI (LITERARE) DIN GERMANIA” (Editura „Vatra veche”, 2022, 162 p.), însumând comentarii la patruzeci și opt de cărți aparținând unui număr de treizeci și patru de autori, unii fiind prezenți cu două cărți comentate (Daniel Bănulescu, Lavina Braniște, Kristiane Kondrat, Dana Ranga, Doina Ruști, Robert Șerban, Radu Țuculescu), alții cu trei sau chiar patru, precum Iris Wolff. Iată și numele unor autori, dintre care unii sunt prezenți cu trei cărți comentate: Thomas Perle, Sigrid Katharina Eismann, Antonia Roitburd, Andrei Zanca, Alexandru Bulucz, Liliana Corobca, Mircea Lăcătuș, Julia Schiff, Dana Grigorcea, Carmen-Francesca Banciu, Laurian Lodoabă, Octavian Doclin, Gabriela Adameșteanu, Hans Dama, Dinu Flămând, Hans Bergel, Emil Hurezeanu, Denisa Comănescu, Aura Christi, Miruna Bacali, Varujan Vosganian, Rodica Drăghincescu, Ion Cristofor, Marius Chelaru, Ioana Diaconescu, Evelyn Maria Croitoru, Adrian Sângeorzan. Între scriitori de azi se află și numele lui Lucian Blaga, tradus de Christian W. Schenk, „Die schönsten Gedinchte/ Cele mai frumoase poezii” („Dionysos”, Boppard am Rheim, 2021, 196 p.), după traduceri începând cu 1963 (Georg Drozdowski) și continuând cu Oskar Pastior (1965), 1974 (Wolf von Aichelburg), 1980 (Ruth Herrfurth, 687 p.), 1989 și 2003 (Wolf Aichelburg), Hans Dama (2003), Mircea M. Pop ( 2013, 2016)…

Și ceastă carte își aduce „modestul aport”/ contribuția „la întregirea imaginii asupra literaturii române și a României în spațiul cu limba de vorbire germană”, conform precizării dintr-un „Succint cuvânt înainte”.

„În textele sale – arată Marius Chelaru – Mircea M. Pop, observator atent al lumii și al cărților, vorbește nu doar despre aceste volume/ acești autori, ci conturează, din detalii de tot felul, din aceste modalități de a reprezenta lumea, și o viziune a sa asupra unor pagini din ceea ce înseamnă literatura de azi, la confluența dintre România și alte spații de cultură, mai ales cele de limbă germană și franceză.”

Desigur, autorii traduși în germană (unii din ei supraestimându-se, evident) sunt de valori diferite, unii chiar recent veniți în breasla scriitorilor, din direcția publicisticii și minoratului cultural din mediul virtual, cam neavând notorietate ci doar dorință de promovare… Nu vom da nume, vom observa scrisul dens al cronicarului, de-a dreptul recenzial, cu exemple menite a ne face o imagine rapidă a lucrării comentate/ luate în vizor. Iată, bunăoară, scriind despre cărți de poezie, aceasta i se pare fie „o ușă întredeschisă” (Al. Bulucz), fie „colocvială” (Daniel Bănulescu), fie „document peren de existență” (Mircea Lăcătuș), când nu se află „sub semnul nostalgiei” (Laurian Lodoabă) ori sub acela „al confesiunii… comunicative” (Robert Șerban),

Dacă Hans Dama, colaboratorul nostru, realizează cu „Banater Gedichte” o veritabilă „cronică a Banatului și a șvabilor bănățeni”, regretatul reșițean Octavian Doclin, cu antologia lui bilingvă „Golf în retragere/ Golf im Rűckzug” realizată de Ada D. Cruceanu (2008), este apreciat drept „important poet optzecist bănățean”, iar clujeanul Ion Cristofor, și el tradus de Ch. W. Schenk, se dovedește un autor al unei poezii cu accente sociale, chiar pamfletare, „plină de spirit, bine tradusă, care se citește cu reală plăcere” („Am Rand der Kaffeetasse/ Pe marginea ceștii de cafea” (2018), în timp ce Marius Chelaru ar fi „un artizan al cuvântului” cu volumul bilingv „Colțul cerșetorului/ Die Ecke des Bettlers” (2018), iar Ioana Doaconescu, în traducerea aceluiași Ch. W. Schenk, ar ilustra „lirica diafană” cu „Dafűr ist der Engel/ Pentru aceasta este îngerul” (2018)… Denisa Comănescu ar sta „sub semnul autobiografiei”, Dinu Flămând sub acela „inexorabil al timpului”, Aura Christi, „sub semnul austerității”, Evelyne Maria Croitorul, „sub semnul amintirii” cu a sa culegere „Die Träne der Zeit/ Lacrima timpului” (2021), iar medicul ginecolog Adrian Sângeorzan, poet și prozator stabilit în America, autor al unei poezii „fruste, fără ornamente”, neavând nici despre America o părere mai bună…

Dacă adăugăm la cărțile amintite mai sus și la cele comentate, alte lucrări apărute deja în țară, precum „60 scriitori români din diaspora” (Tipo Moldova, 2020, 349 p.) și „Cărți ale unor scriitori români contemporani în traducere germană” (Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2022, 307 p.), vom avea imaginea unei adevărate PANORAME LITERARE DIN SPAȚIUL GERMANIC, realizată de criticul literar Mircea M. Pop din aproape în aproape, cu mare răbdare și dăruire, cu rigoare analitică și vădită dicție rezumativă, cu o stăruință benedictină, relevând esențialul și urmărind temele și motivele cărților cu nuanțarea unor observații de amănunt.

Trebuie să observăm și de data aceasta aplecarea criticului la justa valoare a actului cultural (lipsește, ca de obicei, recompensa oficială!), domnia-sa fiind unul din puținii comentatori (de la sursă) de literatură din spațiul germanic, cu precădere ai scriitorilor români traduși sau al unora cu origini românești afirmați acolo, pe care se străduiește să-i facă deopotrivă cunoscuți, apreciați, în parte referențiali, redându-i oarecum literaturii române, care, într-un final, va trebui să recupereze întreaga diasporă europeană și transatlantică…

Zenovie Cârlugea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *