◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.04.2024

Germania. Situații inedite…

Cel mai mare număr de anajați din istorie

Numărul de angajaţi în Germania a înregistrat în 2022 un avans de 1,3% faţă de 2021, un plus de 589.000 de persoane, ajungând la nivelul record de 45,6 milioane, conform datelor preliminare publicate de Oficiul federal de Statistică (Destatis) (Germania anunță cel mai mare număr de salariați din istorie (cursdeguvernare.ro), postat pe 3 ianuarie 2022. În 2021, conform sursei citate, locomotiva Europei a înregistrat o creștere ușoară – de doar 0,1% – a numărului de angajați. Creşterea forţei de muncă din Germania a fost determinată de afluxul de angajaţi străini şi de sporirea participării populaţiei pe piaţa muncii. Efectele negative asupra pieţei muncii, provocate de schimbările demografice, „au fost mai mult decât compensate”, precizează Destatis; în sectorul serviciilor din cea mai mare economie europeană erau angajate în 2022, 34,3 milioane de persoane, o creştere de 1,6% faţă de 2021.

În ultimii ani, în contextul îmbătrânirii populaţiei, deficitul de angajaţi calificaţi a crescut în Germania: deja la mijlocul anului 2021, economia ţării înregistra un deficit de peste 500.000 de angajaţi calificaţi, conform datelor Institutului Economic German (IWG). „Când generaţia mea – generaţia Baby Boomers (cu vârsta între 56 şi 74 de ani) – se va pensiona, vor fi într-adevăr probleme, de aceea trebuie să creştem imigraţia şi să ne asigurăm că integrarea are succes”, a avertizat Saskia Esken, co-liderul Partidului Social Democrat,

Fără imigraţie şi fără sporirea participării populaţiei pe piaţa muncii, deficitul de angajaţi calificaţi în Germania ar ajunge la şapte milioane de persoane până în 2035, arată rezultatele unui studiu realizat de Institutul German pentru Piaţa Muncii (IAB): pentru a atrage mai mulţi muncitori străini, Guvernul de la Berlin a redus plafonul de venit pentru permisul Blue Card (Cardul albastru), solicitat pentru persoanele cu înaltă calificare, care doresc să muncească în Germania. Mai mult, în decembrie 2022, ministrul muncii, Hubertus Heil, anunța că muncitorilor necalificați li se va oferi, de asemenea, posibilitatea de a migra în Germania dacă Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă consideră că este nevoie de aceștia în anumite sectoare.

 

Încă un an pentru arderea cărbunelui

Pe 30 septembrie 2022, Guvernul german a aprobat prelungirea operaţiunilor la centralele electrice pe bază de cărbune până la 31 martie 2024 şi restabilirea capacităţilor pe bază de cărbune brun până în 30 iunie 2023, pentru a majora aprovizionarea (vezi site-ul Germania prelungește cu un an utilizarea cărbunelui pentru energie | Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro). Ministerul Economiei a precizat că rezervele în reţea şi de aprovizionare sunt „importante pentru pregătirea viitoarei ierni, 2022-2023. Folosirea suplimentară a cărbunelui pentru producerea de electricitate este menită să reducă utilizarea gazelor şi să ajute la economisirea gazelor”.

Operaţiunile la centralele electrice pe bază de cărbune trebuiau să se încheie în 30 aprilie 2023, dar au fost prelungite până în 31 martie 2024, în contextul implementării planurilor de urgenţă privind gazele.

Coaliţia condusă de cancelarul Olaf Scholz a ajuns la un acord pentru ca două dintre ultimele trei centrale nucleare din Germania să fie puse în rezervă pentru a fi disponibile şi dincolo de finalul lui 2022, dacă situaţia o va cere, inversând practic o decizie anterioară, care prevedea închiderea facilităţilor. Guvernul de la Berlin a fost presat să amâne momentul închiderii definitive a centralelor nucleare după ce invadarea Ucrainei a declanşat o creştere dramatică a preţurilor la energie.

 

Redeschiderea centralelor pe cărbune

Pe 18 iulie 2022, cancelarul Olaf Scholz şi-a exprimat regretul faţă de decizia Germaniei de a re-porni 16 centrale electrice pe bază de combustibili fosili, aflate în stare de conservare şi de a prelungi autorizaţia de funcţionare pentru alte 11 centrale (vezi site-ul Germania redeschide 16 centrale electrice pe cărbune şi petrol (descopera.ro), postat și vizitat pe 19 iulie 2022): „Faptul că, din cauza atacului brutal al Rusiei asupra Ucrainei, acum trebuie să folosim temporar unele centrale electrice pe care le scosesem deja din funcţiune este amar. Dar este doar pentru o perioadă foarte scurtă de Timp”, a spus Scholz, care a insistat asupra faptului că Germania îşi menţine angajamentul de a pune capăt emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2045, mai devreme faţă de orice naţiune puternic industrializată, şi a menţionat un pachet recent de măsuri aprobat de parlament pentru a stimula implementarea energiei regenerabile: „Vrem să facem tot ce putem pentru a combate criza climatică”, a spus el.

Dar, ecologiştii spun că guvernul ar putea face mult mai mult, inclusiv prin impunerea unei limite generale de viteză şi restricţionarea unor zboruri interne pentru a economisi combustibil. De asemenea, militanţii pentru climă au blocat recent drumuri importante din Berlin şi din împrejurimi în semn de protest faţă de planurile pentru noi proiecte de petrol şi gaze în Marea Nordului; Scholz şi ministrul german al energiei, Robert Habeck, au exclus prelungirea duratei de funcţionare a celor trei centrale nucleare rămase în Germania dincolo de finalul anului 2022, argumentând că acest lucru nu ar rezolva nevoile energetice ale Germaniei.

 

La comanda „vârfului de lance” al forțelor NATO

Germania a preluat de la 1 ianuarie 2023 comanda forței militare cu cea mai înaltă pregătire a NATO, mii de soldați, special instruiți, fiind gata să fie dislocați în doar câteva zile, potrivit unui comunicat al Alianței Nord-Atlantice (Germania preia conducerea “vârfului de lance” al forțelor NATO (cursdeguvernare.ro), postat pe 2 ianuarie 2023): Very High Readiness Joint Task Force (VJTF) a NATO a fost creată în 2014 în cadrul Forței de Răspuns Consolidate a NATO, în urma anexării ilegale a Crimeei de către Rusia și a crizelor din Orientul Mijlociu. Germania preia comanda de la Franța, care a condus forța în 2022; ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, NATO a desfășurat elemente ale VJTF în România în prima misiune de apărare colectivă. „Germania este un aliat important și mulțumim Germaniei pentru că va conduce VJTF în 2023”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. „În vreme ce războiul Rusiei în Ucraina continuă să amenințe pacea și securitatea în Europa, nu trebuie să existe nici o îndoială cu privire la hotărârea NATO de a proteja și apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat. VJTF este primul răspuns al NATO și o parte cheie a apărării noastre colective. Leadership-ul Germaniei este o demonstrație puternică a angajamentului și a capacităților sale”, a mai spus Lungescu.

VJTF este grupul cu cea mai mare pregătire a Forței de Răspuns a NATO. Conducerea și membrii VJTF se rotesc anual între Aliați. În 2023, forțele terestre ale VJTF cuprind cca 11.500 de soldați, cu Panzergrenadierbrigade 37 în centrul acestora. Printre unitățile majore se numără Panzerbataillon 393 din Germania, Artillerielehrbataillon 345, Versorgungsbataillon 131 și Transporthubschrauberregiment 30. Pentru prima dată, Germania conduce, de asemenea, comandamentul desemnat al forțelor speciale de VJTF.

 

Strategia modificată pentru materii prime critice

Strategia germană privind materiile prime critice, publicată în 2020, a fost considerată de specialiști ca fiind pasivă și lipsită de ambiție (Germania adoptă o strategie mai dură a materiile prime critice (cursdeguvernare.ro), postat pe 4 ianuarie 2023): potrivit unui studiu al Institutului German de Cercetare Economică, Germania este 100% dependentă de furnizorii străini pentru 21 din 27 de materii prime critice.

Pentru a reduce aceste dependențe, guvernul german trebuie să fie atent la două domenii de acțiune:

1. dezvoltarea economiei circulare și reciclarea materiilor prime, precum și creșterea eficienței resurselor respective. În 2022, Germania a reciclat doar aproximativ 13,4% din materialele critice, în condițiile în care Comisia Europeană a recomandat dublarea acestui procent. Întrucât produsele sunt eligibile pentru reciclare doar la sfârșitul ciclului lor de viață, Germania trebuie să-și diversifice lanțurile de aprovizionare și să crească extracția de materii prime critice de pe teritoriul său;

2. diversificarea numărului de țări din care Germania importă materii prime critice; depășirea dependenței de state precum China și construirea de parteneriate strategice cu state precum Australia, Canada sau Chile.

 

Tentativa de lovitură de stat despre care nu se mai știe nimic

25 de persoane au fost arestate în cadrul unor acțiuni polițienești desfășurate în toată Germania pe 7 decembrie 2022 (Tentativă de lovitură de stat în Germania, 25 de persoane arestate (cursdeguvernare.ro): cei arestați complotau pentru a răsturna guvernul. Rapoartele germane spun că un grup de extremă-dreapta în care activau și foști militari a plănuit să ia cu asalt clădirea parlamentului, Reichstag, și să preia puterea; un german, despre care se face referire ca fiind prinț, numit Heinrich al XIII-lea, în vârstă de 71 de ani, ar fi fost esențial pentru planurile grupului; printre cei arestați în 11 state germane s-au numărat și doi presupuși conducători ai grupului, potrivit procurorilor federali.

Între cei care complotau se numără membri ai mișcării extremiste Reichsbürger (Cetățeni ai Reichului), care a fost de multă vreme în vizorul poliției germane din cauza atacurilor violente și a teoriilor conspirației rasiste. Reichsbürger refuză să recunoască statul german modern. Autoritățile germane estimează că 50 de bărbați și femei au făcut parte din grupul care a complotat să răstoarne republica și să o înlocuiască cu un nou stat după modelul Germaniei din 1871.

 

Emilian M. Dobrescu/UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *