◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro24.07.2024

Puterea presei și limitele libertății

„A patra putere în stat”, sintagma pe care ne place să o atașăm presei, plasată astfel ca reazem pentru echilibrul societății, dă semne de șubrezenie. Problemele de rezistență ale întregului edificiu al democrației apar în momentele marilor schimbări, când lumea se așază cu opinteli în „noua ordine”, tot mai mult invocată de mărimile lumii. Va putea presa să-și mențină locul în ierarhia în care și-a făcut loc având rol de „turn de control” cu mandat nescris primit de la „cetățeanul de pe zebra de pietoni”, cum spunea cu atâta miez regretatul Florin Condurățeanu?

Întrebarea este pusă tot mai des în cadrul reuniunilor UZPR,  în care dezbaterea vizează chestiuni de fond ale profesiei, în strânsă legătură cu cele care privesc spre întărirea organizației noastre, devenită cea mai reprezentativă asociație profesională a breslei. Întărirea numerică a UZPR devine astfel și un suport pentru a aduna cele mai interesante idei de promovare a intereselor profesionale, superioare concurenței dintre trusturi de presă, publicații sau de orgolii individuale.

Presiunea evenimentrelor tot mai dramatice, conflictele armate, cutremurele sociale pun profesia de ziarist în situații complicate, care decurg din încercările de restricționare a surselor de informații și manipularea acestora, ceea ce afectează libertățile democratice, sub imperiul „interesului național” sau al celor de securitate. Istoria ne arată că deraparea spre dictaturile de sub diferitele „isme” a transformat presa în instrument de propagandă, distorsionâd informația spre scopuri preastabilite. Ziaristul este tentat sau obligat să intre în jocul intereselor, adăugând uneori tenta personală sau propriul partizanat la tabloul de manipulare a informației. Așa se așază pe socluri vedete pompate sau autoproclamate ca vectori de opinie, care sunt susținute din umbră de instuțiile beneficiare ale alterării adevărului. Cititorul simte cel mai bine exagerarea, dorința emitentui de mesaj de a-i servi un ghiveci cu minciuni coafate cu poleieală. Colegul nostru Bogdan Ficeac analizează de mult timp manipularea informației; ca autoritate recunoscută în decelarea fenomenului distructiv pentru credibilitatea presei, articolul semnat în revistă aduce o fațetă surprinzătoare a profesiei noastre.

Publicul văduvit de acces la informația reală devine un căutător în „alte surse” și cade mai ușor în capcana zvonurilor, a „canalelor alternative” care sunt, vai, puternic contaminate de focarele manipulatoare. Extremele politice folosesc abil criza de credibilitate a informației oficiale sau accesul restricționat la marile canale media, anatemizându-le apriori ca participante la marea conspirație a „presei mainstream”. Astfel, presa de ,,nișă”, deseori cu finanțări obscure, riscă să fie folosită pentru angajarea unor opinii care au ca țintă demolarea democrației tradiționale, considerată „epuizată” și bună de „aruncat la coșul istoriei”, după scenariul tragic al ultranaționalismului „deja vu” al anilor `30-`40 antebelici.  

Blogerii și influencerii care au răsărit ca ciupercile după ploaie își arogă și ei apartenența la frontul informației alternative, dar ezită să-și asume normele deontologice ale profesiei de ziarist, așa cum sunt accepate de statutele profesionale consolidate.

Provocările Războiului Rece 2.0. trimit spre lecțiile istoriei și la realitățile celuilalt Război Rece, în care ziariștii, de o parte și de alta a Cortinei de Fier, au dat înțelesuri diferite liberății presei. Articolul semnat de Paul Ulieru în secțiunea „Reflecții” din acest număr descifrează o rețetă a supraviețuirii profesionale în condiții pe care nu le vrem repetate. Iată de ce ,,a patra putere” trebuie să lupte ca să-și țină rangul.

 

Dan Constantin

(Revista UZP nr. 30/2023)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *