Ne place sau nu, jurnalismul online este deja prezent pe firmamentul formelor de comunicare în masă și există chiar tendința ca el să se impună, în detrimentul celui clasic. Ca și web-ul, jurnalismul online e o idee simplă, la ora aceasta el fiind cel mai la îndemână canal jurnalistic. La prima vedere, oricine poate face jurnalism online, dar lucrurile nu stau chiar așa. Ne-am obișnuit deja să vedem pe Facebook felurite însemnări, care de care mai năstrușnice. Orice pot fi ele, numai jurnalism nu se pot numi! De precizat, jurnalismul online presupune, înainte de toate, a ști să faci bine jurnalism propriu-zis! (stil publicistic, exprimare specifică, scriere corectă, cunoaștere perfectă a sensurilor cuvintelor etc.).
Un brand jurnalistic se poate consolida pe o platformă foarte solidă: un conținut temeinic organizat, ceea ce înseamnă o marfă situată la anumite standarde jurnalistice. Acest conținut poate fi creat de jurnaliști și el poate fi orientat pe orice canal media, iar ceea ce rezultă se numește jurnalism. Când spui CNN sau BBC nu te referi neaparat la un canal, ci la un standard de conținut, la o garanție a calității conținutului, indiferent de platforma pe care acesta este distribuit.
Observăm că ziarele tipârite sunt tot mai puține pe piețele de difuzare a presei. Desigur, argumentul „online” nu stă – încă – în picioare când vorbim de dispariția unor asemenea publicații. Ele nu mor fiindcă au apărut site-urile online, ci mai degrabă pentru că nu știu să se reinventeze, ori să se regenereze prin noi cerințe la profilul respectiv. Calitatea conținutului nu se poate revitaliza decât printr-un marketing sănătos, printr-un conținut atractiv, cu o problematică de actualitate și de interes general.
Presa scrisă și jurnalismul clasic de calitate tind să rămână tot mai departe de noi în zilele acestea. Faptul apare firesc, dacă avem în vedere că printr-un simplu clik găsim rapid orice știre din orice colț de lume. În asemenea circumstanțe, decăderea jurnalismului, a presei clasice în general, apare oarecum evidentă. Și astfel, jurnalismul online prinde tot mai puternic contur și este de preferat jurnalismului din presa scrisă.
În plus, jurnalismul online prezintă avantaje economice (hârtie, tipărire, difuzare etc.) și ecologice (păstrat într-un format virtual, netipărit), adică sunt înlăturate o serie de cheltuieli tot mai greu de achitat în presa scrisă, ceea ce jurnalismul online exclude, aici rămânând doar hoasting-ul, fapt ce reprezintă o sumă infimă. Informația redată de publicația online este mai eficientă decât cea din presa scrisă, deoarece poate conține fișiere audio și video, devenind mai expresivă. Între redactor și cititor se poate menține un feedbak mult mai eficient.
Un alt argument: informațiile online sunt mai bine arhivate și stocate, într-o bibliotecă virtuală, ele putând fi accesate ulterior oricând, de către oricine. Ziarele online pot conține mai multe informații și pot fi accesate oricând, gratis, într-un mod rapid, cititorul poate să se documenteze despre un anumit eveniment consultând și articole precedente.
Organizatoric, jurnalismul online presupune punerea în ordine a câtorva probleme administrative ușor de rezolvat: procurarea (stabilirea) unei platforme/domeniu prin RoTLT, indexarea lui în contextul Google, un site, conlucrarea cu un IT-ist, pentru tehnoredactare conținut, titlu. Stabilirea corpului de redactori, colaboratori, sistem de reclame, sponsorizări etc.
De ce, totuși, jurnalismul online – atât de eficient, din multe puncte de vedere – nu ocupă încă poziția de prim-plan? Înainte de toate, credem, pentru caracterul său subteran, nevăzut, din cauza lipsei de contact permanent cu vizualul. Timpul va lămuri, fără îndoială, această problemă.
IOAN STOICA / Buzău
Revista UZP nr. 21/2021