Hanami este una din sărbătorile tradiționale ale Japoniei, dedicată florilor de cireș, simbolul frumuseții, prospețimii, primăverii, efemerității vieții, spiritului războinic, a cărui glorie este de scurtă durată, precum viața florilor de cireș.
În Japonia se cultivă suprafețe mari cu cireși și principalul element al sărbătorii constă în contemplarea florilor acestora.
La București, anul acesta, printr-o colaborare amplă între Ambasada Japoniei și Asociația Chado Urasenke Tankokai România, Asociația Chado Urasenke Tankokai România-Luminiș, Asociaţia Română de Kendo, Asociaţia Română de Kyudo, Centrul de Studii Japoneze ASE, Centrul de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru” – Universitatea Româno-Americană, Centrul de Studii Japoneze al Universității din București, Colegiul Național „Ion Creangă”, Ikueikan Karate Dojo, JTI, Școala Japoneză din București, Tenshin, în Grădina Japoneză din Parcul „Regele Mihai I” (Herăstrău), s-a desfășurat cea de-a V-a ediție a Sărbătorii Florilor de Cireș.
Respectând tradiția japoneză, atât înaintea deschiderii oficiale a sărbătorii, cât și în timpul acesteia, participanții au acordat o mare importanță contemplării florilor de cireș.
S-au plimbat printre cireși, au stat sub ei, le-au admirat florile și au făcut fotografii.
A urmat o manifestare culturală, realizată prin contribuția mai multor instituții.
Festivitatea a început prin rostirea de alocuțiuni de către: Excelența Sa, Dl. Ambasador Takashi Katae, D-na Mihaela Frăsineanu, Consilier de Stat, Cancelaria Primului Ministru și Dl. Traian Laurențiu Hristea, Secretar de Stat pentru Afaceri Globale și Strategii Diplomatice, Ministerul Afacerilor Externe al României.
Au fost plantați cireși tineri în Grădina Japoneză.
Au fost interpretate cântece și dansuri tradiționale japoneze, executate demonstrații sportive de: karate, kedo, iaido, tir cu arcul (kyudo).
După cum ne-a mărturisit Camelia Spiru, vicepreședinta Asociației Cluburilor de Kendo, Iaido și Jodo, sporturile japoneze îi ajută să se formeze pentru viață, să dobândească o stare de relaxare, de meditație, de încredere în sine, să îi învețe ce sunt onestitatea și loialitatea.
Alți tineri au preferat demonstrația de karuta, joc de cărți japonez care folosește 100 de cărți pe care sunt scrise 100 de poeme waka.
Au fost realizate ateliere de ceremonia ceaiului, de caligrafie, de tehnici de mâncat cu bețișoare, de confecționat origami, de yukata, de cântat la tobe tradiționale japoneze (taiko).
În cadrul atelierului de origami „arta plierii hârtiei”, au fost confecționate simboluri ale Japoniei, precum: coiful de samurai, floarea de lotus, sakura „floarea de cireș”, fluturele, broasca.
Elevi de la Colegiul Național „Ion Creangă” din București le-au scris vizitatorilor numele în limba japoneză.
Un element puternic reprezentat a fost și îmbrăcămintea tradițională japoneză: chimono, yukata, happi, haori.
„Chimonoul este unul din cele mai rafinate costume tradiționale din lume și este o dovadă a vârstei, a stării sociale a celui care îl poartă, a evenimentului la care acesta participă și anotimpului”, potrivit celor spuse de Laura Karaman, designer vestimentar, creator de chimonouri.
Yukata este o formă simplă a costumului popular japonez, confecționată din bumbac, se poartă vara, în parcuri, la festivaluri.
Happi este confecționat din bumbac și purtat la festivaluri religioase și culturale.
Haori, un chimono scurt, care se poartă ca o jachetă.
În cadrul atelierului de Yukata domnișoare și doamne, care au participat la festivitate, au fost îmbrăcate în chimonouri.
Au fost persoane care au venit cu chimonouri de acasă și le-au purtat în timpul sărbătorii.
Chiar dacă nu ai fi știut unde te afli, ar fi fost suficient să vezi atâtea persoane îmbrăcate în chimono ca să îți dai seama că este vorba de un eveniment cu specific japonez.
Din partea Ambasadei Japoniei cei prezenți au fost serviți cu sake, o băutură tradițională japoneză.
Rozul florilor, varietatea activităților, profesionalismul și trăirea afectivă cu care au fost realizate, implicarea puternică a tinerilor în evidențierea specificului cultural japonez au creat momente de mare sensibilitate, reușind să transforme sărbătoarea de la București într-o sursă de cunoaștere, de colaborare, de relaxare și de încântare.
Elena Trifan/UZPR