Profesioniștii mass-media stau față în față cu diverse scene și teme care implică dezastre, suferințe umane intense, subiecte complexe, spectrul consecințelor atunci când publică articole care se referă la corupția mare și toate acestea trebuie gestionate mintal rapid, transformate în articole și transmise urgent spre un public mai avid de informație ca oricând și, în același timp, atât de expus la informație falsă. De aceea, efortul jurnaliștilor profesioniști este crucial pentru societate, dar… are un preț.
„Nu există o recunoaștere a efectului”
Jurnaliștii se confruntă cu mai multă expunere la traume decât publicul larg și la rate comparabile cu cei care intervin primii la dezastre sau accidente, potrivit unui studiu al Universității din Toronto și al Institutului Reuters.
Trisha Thadani, reporter pentru San Francisco Chronicle, a detaliat pentru Voice of America stresul traumatic de fiecare zi al unui jurnalist profesionist. „În SUA, jurnaliştii pivotează adesea de la o tragedie la alta. Natura știrilor de ultimă oră este, evident, foarte stresantă, pentru că te miști foarte repede. Există multă presiune pentru a face povestea nu numai corectă, ci și pentru a o prezenta rapid. Și apoi trebuie, de asemenea, să echilibrezi compasiunea cu subiectele și să înțelegi că de multe ori îi prinzi pe oameni în cele mai grele zile din viața lor. Cred că, în ansamblu, în jurnalism nu există o recunoaștere a efectului pe care toate acestea îl au asupra noastră”.
Prețul relatării despre un coleg împușcat…
Dylan Lyons, un reporter Spectrum News 13, în vârstă de doar 24 de ani, a fost împușcat și colegul său a fost rănit în timp ce îi făceau munca. Tragedia alovit ca o undă de șoc mass-media, iar colegii de breaslă care au trebuit să relateze despre acest incident au fost vizibil zguduiți. Dar pas cu pas, redacție cu redacție, această credință că jurnaliștii sunt de oțel și că vor rezista psihic la derularea rapidă în mințile lor a atâtor scene teribile pe care apoi le transformă în cuvinte – asemenea celor dintr-un teatru de operațiuni militare, doar că de altă factură – a început să facă loc unei griji sporite.
Hearst, care deține San Francisco Chronicle și zeci de alte ziare din SUA, a angajat un terapeut informat despre traumă pentru a sprijini personalul de la toate ziarele deținute de Hearst din California și Texas. Terapeutul este disponibil personal, o zi pe săptămână, la biroul Chronicle și în alte zile virtual, în cea mai deplină confidențialitate.
Atacul traumei și apărarea profesiei
Construirea unei culturi care să destigmatizeze îngrijirea sănătății mintale este esențială, spune Bruce Shapiro, director executiv al Centrului Dart pentru Jurnalism și Traumă: „Trauma poate ajunge la toți membrii unei redacții. Aproape toate problemele cele mai teribile din societatea noastră au un element de traumă semnificativ, iar reporterii care nu sunt niciodată pe scena violenței sunt totuși implicați în strânsă legătură cu acele povești, absorb acele detalii și le poartă în amintiri și în suflete – și asta e o sarcină grea. Se pare că însăși profesia care ne expune la traume ne oferă și câteva surse de rezistență: a avea o misiune, a avea o treabă de făcut, a avea etică, a avea colegi de încredere; toate dintre acestea sunt apărări împotriva unei părți din impactul traumei”. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com