◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.04.2024

România. Strategia națională privind biodiversitatea și Planurile naționale privind energia și clima

România trebuie să prezinte public, în 2024, Strategia naţională revizuită privind biodiversitatea şi planurile naţionale privind energia şi clima, care vor stabili obiectivele pentru anii următori, susţine organizaţia de mediu WWF – Fondul Mondial pentru Natură, într-o declaraţie cu privire la raportul Forumului Economic Mondial (WEF), Global Risks Report 2024 (https://www.stiripesurse.ro/romania-trebuie-prezinte-in-2024-strategia-nationala-revizuita-privind-biodiversitatea-si-planurile-nationale-pe-energie-si-clima_3200787.html, postat pe 16 ianuarie 2024): „România are o mare responsabilitate în Europa, fiind una dintre ţările cele mai înzestrate de la natură. Protejarea şi refacerea ecosistemelor noastre reprezintă o investiţie pentru viitor şi reduce riscul unor dezastre. Acest lucru este deosebit de important în 2024, deoarece, în 2024, România va trebui să prezinte strategia naţională revizuită privind biodiversitatea şi planurile naţionale privind energia şi clima, care vor stabili obiectivele pentru anii următori”, a declarat Barbara Bendandi, director de conservare la WWF România – Fondul Mondial pentru Natură.

Potrivit organizaţiei, Raportul privind riscurile globale 2024, Global Risks Report 2024, al WEF relevă că evenimentele meteorologice extreme şi schimbările critice ale sistemelor terestre sunt printre cele mai mari preocupări cu care se va confrunta omenirea în următorul deceniu: „Crizele interconectate ale schimbărilor climatice şi ale pierderii biodiversităţii se numără printre cele mai grave riscuri cu care se confruntă lumea şi nu pot fi abordate în mod izolat. Tocmai am trecut prin cel mai fierbinte an înregistrat vreodată – 2023 – cu vieţi şi mijloace de trai devastate de valuri de căldură toridă, de inundaţii şi furtuni catastrofale. Dacă nu luăm măsuri urgente, ameninţarea nu va face decât ca fenomenele climatice extreme să se intensifice, ceea ce ne va duce mai aproape de producerea unor daune ireversibile asupra societăţii şi ecosistemelor. Lucrând împreună pentru a proteja şi gestiona mai bine resursele Pământului, putem încetini ritmul pierderii naturii şi putem asigura un viitor mai luminos pentru planeta noastră, casa noastră comună. Guvernele şi mediul de afaceri pot face ca anul 2024 să fie anul în care îşi restabilesc credibilitatea şi reconstruiesc încrederea, alegând drumul cel bun pentru a-şi îndeplini obiectivele privind clima şi natura pentru care nu mai este timp de pierdut. Acest lucru este esenţial pentru a proteja comunităţile şi natura care ne susţine pe toţi”, spune Kirsten Schuijt, director general al WWF International.

Raportul Global Risks Report 2024, arată că riscurile de mediu continuă să domine peisajul riscurilor, două treimi dintre experţii globali fiind îngrijoraţi de fenomenele meteorologice extreme în 2024. Fenomenele meteorologice extreme, schimbările critice ale sistemelor terestre, pierderea biodiversităţii şi colapsul ecosistemelor, penuria de resurse naturale şi poluarea reprezintă cinci dintre primele zece cele mai grave riscuri percepute ca fiind cele cu care ne vom confrunta în deceniul acesta și în următorul. În acest context, organizația WWF se declară îngrijorată de faptul că ţările nu sunt pe drumul cel bun pentru a-şi îndeplini angajamentele asumate pentru anul 2030, conform Cadrului Global pentru Biodiversitate stabilit la Kunming (China) și Montreal (Canada), al Acordului de la Paris şi al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal are ca misiune pentru 2030, ”să ia măsuri urgente pentru a opri şi inversa pierderea biodiversităţii, pentru a aduce natura pe calea refacerii”.

Acordul de la Paris are ca obiectiv general să menţină „creşterea temperaturii medii globale la cel mult 2 grade Celsius faţă de nivelurile preindustriale” şi să continue eforturile „pentru a limita creşterea temperaturii cu cel mult 1,5 grade Celsius faţă de nivelurile preindustriale”.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de statele-membre ale ONU, în 2015, are în centru cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă (SDG). Cea mai recentă evaluare a ONU a constatat că, în pofida progreselor înregistrate în unele domenii, SDG sunt „în pericol”, jumătate dintre obiectivele evaluate prezentând „abateri moderate sau grave de la traiectoria dorită”. Ştiinţa arată clar că realizarea SDG se bazează pe natură”, notează WWF.

Parte a WWF Internaţional, WWF România – Fondul Mondial pentru Natură este una dintre cele mai importante organizaţii de mediu din țara noastră. Zonele de conservare prioritare ale organizaţiei sunt: Maramureş, Transilvania, sud-vestul Carpaţilor, Apusenii, Lunca şi Delta Dunării.

WWF – Fondul Mondial pentru Natură este cea mai mare organizaţie de protecţie a mediului din lume şi este prezentă de peste 60 de ani în peste 100 de ţări de pe şase continente.

 

Emilian M. Dobrescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *