Încă din 1946, la scurt timp după Al Doilea Război Mondial, Statele Unite s-au oferit să cumpere Groenlanda de la Danemarca, recunoscându-i valoarea militară și geopolitică în Războiul Rece care se profila. Oferta a fost refuzată, dar Washingtonul a continuat să mențină pe insulă o prezență semnificativă, inclusiv Baza Aeriană Thule (numită acum Pituffik), un loc-cheie pentru apărarea antirachetă de avertizare timpurie și supravegherea arctică.
Pe 21 decembrie 2025, președintele SUA, Donald Trump l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, trimis special pentru Groenlanda, ceea ce a stârnit noi critici din partea Danemarcei și Groenlandei: Landry susține public ideea lui Trump de a anexa Groenlanda. Poziția insulei arctice între Europa și America de Nord o face un loc important pentru sistemul american de apărare balistică antirachetă. Bogăția sa minerală este, de asemenea, dorită de SUA, care speră să-și reducă astfel, dependența de exporturile chineze. Deși Groenlanda are dreptul de a-și declara independența conform unui acord din 2009, insula se bazează în mare măsură pe subvențiile daneze.
Răspunsul neobișnuit de dur al Danemarcei — că orice încercare americană de a anexa sau ataca Groenlanda ar însemna efectiv sfârșitul NATO — a scos la iveală nu doar o ruptură transatlantică, ci și o contradicție morală și istorică mai profundă, la care nici Washingtonul, nici Copenhaga nu sunt dispuse să renunțe.
Camp Century
În 1959, Corpul de Ingineri al Armatei SUA a lucrat intens la un proiect nuclear în Groenlanda, care a funcționat timp de șapte ani. Echipajul trăia în izolare extremă, la 204 km distanță de prima așezare umană de eschimoși.
Singura cale de a ajunge la bază era cu sania — iar zăpada abundentă, vântul sau temperaturile înghețate puteau face călătoria foarte dificilă. Baza nu era dotată doar cu facilități de cercetare, avea și o clinică, un teatru și o bibliotecă…
Proiectul Iceworm
În 1968, când un avion american înarmat cu bombe nucleare s-a prăbușit aici, a fost lansată o investigație privind activitatea americană în Groenlanda. Investigația a relevat că prim-ministrul danez de atunci aprobase în secret Proiectul Iceworm.
Planificatorii armatei au calculat greșit atunci construirea unei baze în interiorul unui ghețar: natura imprevizibilă a ghețarilor a arătat cum căile ferate din oțel puteau ceda din cauza mișcării gheții, iar rachetele se puteau răsturna. Chiar și reactorul atomic în sine era în pericol, pe măsură ce gheața de sub el se mișca. De aceea, reactorul nuclear a fost oprit în 1963 și până în 1967, iar tabăra a fost complet abandonată. În 1969, tabăra era în ruine, cu zăpadă care se revărsa pe coridoare și grinzi de lemn sfărâmate.
Minele pentru extragerea mineralelor
Naaja Nathanielsen, ministrul pentru Afaceri şi Resurse Minerale al Groenlandei, a anunțat că obiectivul guvernului insulei este de a menţine un număr mic, dar sustenabil, de mine active, între 5 şi 10, pentru a proteja mediul şi comunităţile locale. „Avem deja proiecte promiţătoare în desfăşurare pentru extragerea de grafit, aur, cupru, nichel, molibden şi pământuri rare. Dar nu avem nevoie ca întreaga insulă să fie acoperită de astfel de exploatații”, a mai spus Nathanielsen.
În prezent, Groenlanda are doar două mine active, dar potenţialul geologic este uriaş: un studiu realizat în 2023, de Serviciul Geologic al Danemarcei şi Groenlandei a arătat că 25 dintre cele 34 de materii prime critice recunoscute de Comisia Europeană se regăsesc pe teritoriul insulei.
În pofida presiunilor internaţionale şi a interesului tot mai mare al SUA şi UE de a reduce dependenţa faţă de China în privinţa pământurilor rare, autorităţile din Groenlanda menţin o poziţie precaută. Recent, compania americană Critical Metals Corporation a primit o scrisoare de interes din partea Export-Import Bank of the United States pentru un împrumut de 120 de milioane de dolari, destinat dezvoltării minei Tanbreez din sudul insulei. De asemenea, un consorţiu danezo-francez a primit o licenţă pe 30 de ani pentru exploatarea anortozitului, o rocă bogată în aluminiu, în vestul Groenlandei.
CEO-ul companiei miniere Amaroq, Eldur Olafsson, a descris Groenlanda ca fiind „un teritoriu excepţional” pentru operaţiuni miniere, lăudând atât geologia unică, cât şi regimul de reglementare bazat pe principiile nordice. El a adăugat că, în viitor, Groenlanda ar putea urma modelul Islandei şi ar putea deveni un stat independent, sprijinit de ţările nordice şi de SUA. Oficialii locali subliniază că susţinerea publicului pentru industria minieră depinde în mod direct de respectarea standardelor înalte de mediu, a standardelor sociale şi de guvernanţă: „Dacă începem să facem compromisuri în acest sens, vom pierde şi sprijinul oamenilor. Iar asta nu ne permitem”, a avertizat ministrul Naaja Nathanielsen.
Novo Nordisk exportă mai puțin
Economia Danemarcei a înregistrat avansuri solide în ultimii ani, impulsionată de exporturile de medicamente ale acestui gigant. Însă începutul lui 2025 a adus o scădere semnificativă a exporturilor către SUA, după un vârf înregistrat la finalul anului 2024, din cauza stocurilor acumulate şi a competiţiei dure pe piaţa medicamentelor pentru slăbit.
Novo Nordisk, producătorul medicamentelor Ozempic şi Wegovy, a pierdut peste 40% din valoarea bursieră în 2025, după alte scăderi de 10% în 2024, din cauza intensificării concurenţei şi a încetinirii pieţei. De asemenea, autorităţile au menţionat şi incertitudinile legate de politica comercială a administraţiei Trump, precum şi impactul tarifelor americane asupra exportatorilor europeni.
Tarife comerciale amețitoare
Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va impune un tarif suplimentar de 10%, începând cu 1 februarie 2026, pentru opt țări europene – Danemarca, Germania, Norvegia, Finlanda, Marea Britanie, Franța, Suedia și Țările de Jos – din cauza problemei Groenlandei, unde aceste țări au dislocat – la solicitarea Danemarcei – detașamente de câte 10-15 persoane.
Acest nou tarif ar fi urmat să fie adăugat la actualul tarif, de 15%, pentru Uniunea Europeană. Trump a mai declarat că tariful suplimentar „pentru Groenlanda” va crește la 25% până la 1 iunie, până când cea mai mare insulă din lume va trece sub controlul SUA… Ulterior, liderul de la casa Albă a anunțat că renunță la această măsură.
Planul de reînarmare masivă
Planul a fost anunțat pe 18 februarie 2025, de premierul danez Mette Frederiksen, în Parlament, fără să precizeze valoarea acestui program, împotriva ameninţării tot mai mari pe care o reprezintă Rusia. „Trebuie să ne consolidăm masiv pentru a apăra Danemarca. Şi trebuie să ne reînarmăm masiv pentru a evita un război”, a anunţat în Parlament Mette Frederiksen.
Proiectul Greensand
În Marea Nordului, unde Danemarca a forat odinioară pentru petrol, dioxidul de carbon european importat va fi în curând îngropat sub fundul mării, într-un proiect de captare și stocare a carbonului (CCS), care este aproape de finalizare.
Tehnologia CCS este unul dintre instrumentele aprobate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) al ONU și de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) pentru a reduce încălzirea globală, în special pentru reducerea amprentei de CO2 a industriilor de ciment și oțel, care sunt dificil de decarbonizat.
Condus de gigantul britanic al chimiei Ineos, proiectul Greensand, poziționat la 170 km de coasta Danemarcei, constă într-un rezervor adânc și gol, situat sub o mică platformă petrolieră bătută de vânt în Marea Nordului. În prima sa fază, care urmează să înceapă în următoarele luni, Greensand este programat să stocheze 400.000 de tone de CO2 pe an.
Foto: Wikipedia
