◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro22.02.2024

Europenizare. Persoanele ocupate în agricultură, producția de cereale și editarea genetică a plantelor

Persoanele ocupate în agricultură

Agricultura europeană este dominată de „fermele familiale”, termen prin care sunt definite fermele deținute și conduse de membrii unei familii, care asigură mai mult de jumătate din forța de muncă agricolă (https://cursdeguvernare.ro/agricultura-europeana-in-statistici.html, postat pe 10 decembrie 2023): fermele familiale sunt, de departe, cel mai comun tip de fermă din UE; majoritatea sunt ferme mici, de semi-subzistență, doar cu lucrători din familie și ferme care trebuie să se bazeze și pe alte activități lucrative pentru o sursă diversificată de venit, deși unele sunt mult mai mari și mai productive. Marea majoritate (95%) din totalul fermelor din UE au fost clasificate ca familiale în 2020.

România, urmată de Grecia, dețin cea mai mare pondere a fermelor familial, cu peste 99% din total. De altfel, fermele familiale reprezintă mai mult de patru cincimi din totalul fermelor din majoritatea statelor membre, singurele excepții fiind Estonia și Franța.

România se distinge prin cel mai mare număr de persoane ocupate în agricultură dintre țările membre UE. La nivelul UE, în 2021, 8,7 milioane de persoane erau ocupate în agricultură (inclusiv vânătoare și servicii conexe), echivalentul a 4,2% din totalul angajaților din UE.

Dar ocuparea forței de muncă în agricultură a scăzut odată cu reducerea numărului de ferme: ponderea agriculturii în ocuparea forței de muncă în UE a scăzut de la 5,6 % în 2010 la 4,2 % în 2020. Agricultura a reprezentat o pondere deosebit de mare din totalul ocupării forței de muncă în România – mai mult de una din cinci persoane (21%) în 2020, activând în acest sector. Ponderea agriculturii în ocuparea totală a forței de muncă este, de asemenea, relativ ridicată în Bulgaria (15,5 %) și Grecia (9,9 %).

România are cea mai mare pondere a persoanelor ocupate în agricultură din UE. Între 2010 și 2021, ponderea agriculturii în totalul ocupării forței de muncă a scăzut în fiecare stat membru al UE și a reprezentat mai puțin de 1% din totalul populației ocupate în Luxemburg și Malta. Între 2010 și 2021, România a înregistrat cea mai mare scădere a ocupării forței în agricultură (-11%), urmată de Croația (-6,4%).

 

Producția de cereale

În 2022, suprafața cultivată cu cereale în UE a fost de 51,5 milioane ha, de pe care au fost recoltate 271 milioane tone de cereale. Franța a reprezentat puțin mai mult de o cincime (22,1 %) din producția de cereale a UE, iar Germania (cu 16,1%) și Polonia (cu 12,9 %) au fost următorii cei mai mari producători. Producția de cereale a României a fost de 18,9 milioane tone, ceea ce reprezint 7% din totalul UE, deci suntem pe locul patrula producția de cereal în UE.

Majoritatea cerealelor din UE sunt cultivate pe câmpiile întinse din Franța, Germania, Polonia, România și Spania. Cu toate acestea, în 2022, producția recoltată de grâu dur a fost concentrată în principal în Italia (unde este folosit la fabricarea de paste), în timp ce producția de secară și ovăz (folosite la fabricarea pâinii, vodcii și furajelor pentru animale) a fost concentrată în Germania și Polonia.

 

Editarea genetică a plantelor

Pe 11 decembrie 2023, propunerea de Regulament privind Noile Tehnologii Genomice (NGT) de optimizare a plantelor nu a trecut de votul în Consiliul de miniștri AgriFish al statelor member UE (https://cursdeguvernare.ro/romania-votat-impotriva-proiect-reglementare-ngt-uri.html): Austria, Croația, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria,, au votat împotriva proiectului în forma sa actuală, iar Bulgaria și Germania s-au abținut, astfel încât problema NGT-urilor continuă să scindeze statele UE.

Spre deosebire de Organismele Modificate Genetic (OMG), în cazul cărora se introduc în genomul unui organism secvențe genetice extrase de la alte specii, NGT se realizează prin editarea genetică în cadrul aceleiași specii, pentru a obține o productivitate mai mare și o rezistență ridicată la factorii climatici care afectează culturile.

NGT este o soluție de compromis prin care UE, care interzice OMG, încearcă să țină pasul cu marii competitori agricoli (SUA și America de Sud), care permit cultivarea OMG.

 

Poziția României

România susține introducerea NGT, dar insistă pentru respectarea  unor condiții esențiale, în primul pentru separarea completă a culturilor și produselor convenționale și ecologice de NGT, cu asigurarea unei etichetări explicite, astfel:

 asigurarea acceptării echivalării NGT de către statele terțe vechi partenere de export ale țării noastre, Turcia, țările din Orientul Mijlociu și Nordul Africii;

 menționarea analizelor de risc ale fiecărei plante NGT în raport cu sănătatea umană, animală și de mediu, garantarea sănătății fiind pe primul loc;

 separarea completă a culturilor și produselor convenționale și ecologice de NGT;

 trasabilitatea și etichetarea NGT acestora până la capătul lanțului alimentar.

 

Diviziuni existente la nivelul UE

La Bruxelles sunt deja depuse 90 de cereri de autorizare pentru culturi NGT, dintre care o treime se află într-un stadiu avansat de evaluare, fiind realizate însă doar câteva teste de teren până acum (porumbul editat genetic în Belgia și cartofii editați genetic în Suedia).

Pentru a fi accelerată comercializarea NGT, simplificarea regulilor este cerută în special de Comitetul Organizațiilor Profesionale din Agricultură (COPA), de Comitetul General al Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană (COGECA), de unele țări UE și de deputații conservatori ai Partidului Popular European (PPE).

Reglementarea NGT este susținută de mai mulți oficiali europeni, inclusiv de comisarul pentru Sănătate, Stella Kyriakides, care a declarat în aprilie 2023 că NGT sunt „calea de urmat” pentru a avea o agricultură durabilă.

 

Emilian M. Dobrescu

Foto: Kai Pilger/Pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *