◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Calculul contribuției de sănătate și al impozitului din veniturile din pensii

Cuprins:

  1. Prevederi din OUG nr. 130/2021 prin care se prevede că, începând cu 1 ianuarie 2022, contribuției de sănătate se calculează numai pentru partea din veniturile din pensii care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei.
  2. Exemplele de calcul al contribuției de sănătate și al impozitului din veniturile din pensii
  3. Considerații personale

  1. Prevederi din OUG nr. 130/2021 prin care se prevede că,începând cu 1 ianuarie 2022, contribuției de sănătate se calculează numaipentru partea din veniturile din pensii care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei

Prin art. XXIV din „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130 din 17 decembrie 2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 1202 din 18 decembrie 2021, s-au adus numeroase și deosebit de importante modificări „Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

Dintre acestea în acest material sunt prezentate doar cele cu privire la introducerea, începând cu 1 ianuarie 2022, a contribuției de sănătate, care se calculeazănumai pentru partea din veniturile din pensii care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei, pentru fiecare drept de pensie.

După calculul contribuţiei de sănătate, în nici un caz şi sub nici o formă venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar nu poate fi sub plafonul de 4.000 de lei.

Cota de contribuţie pentru sănătate este de 10% și este stabilită prin art. 156 din Codul fiscal.

În ceea ce privește impozitului pe venit, acesta se aplică numai pentru partea din veniturile din pensii care depăşeşte suma lunară de 2.000 lei.

După calculul impozitului, în nici un caz şi sub nici o formă venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar nu poate fi sub plafonul de 2.000 de lei.

Cota de impozit pe veniturile din pensii este de 10% și este stabilită prin art. 64 din Codul fiscal.

Pentru a se înțelege cât mai bine aceste noi modificări am considerat necesar să pun în paralel „prevederile în vigoare până la 31 decembrie 2021” cu „prevederile în vigoare începând cu 1 ianuarie 2022”.

Noile prevederi, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2022, sunt marcate cu verde și îngroșate în scopul unei mai ușoare sesizări a acestora.

Exemplele de la sfârșitul acestui material clarifică pe deplin modulde calcul al contribuției de sănătate și al impozitului din veniturile din pensii.

Prevederi în vigoare

până la 31 decembrie 2021:

Prevederi în vigoare

începând cu 1 ianuarie 2022:

Art. 100. Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii

(1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei.

    2. La articolul 100, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii.”

Art. 154. Categorii de persoane fizice exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

(1) Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate:

h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, precum şi pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;

12. La articolul 154 alineatul (1), litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

 

 

 

„h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv, precum şi pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;”.

Art. 154. Categorii de persoane fizice exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

(1) Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate:

13. La articolul 155 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1) cu următorul cuprins:

„a1) venituri din pensii, definite conform art. 99, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei;”.

Titlul V „Contribuţii sociale obligatorii” capitolul III, titlul secţiunii a 3-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

SECŢIUNEA a 3-a

Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi în cazul persoanelor aflate sub protecţia sau în custodia statului

 14. La titlul V „Contribuţii sociale obligatorii” capitolul III, titlul secţiunii a 3-a se modifică şi va avea următorul cuprins:    SECŢIUNEA a 3-a

„Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din pensii, precum şi în cazul persoanelor aflate sub protecţia sau în custodia statului”

   
  16. După articolul 1572se introduce un nou articol, articolul 1573, cu următorul cuprins:

„Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate pentru persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a1)

Art. 1573

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din pensii, o reprezintă partea ce depăşeşte suma lunară de 4.000 lei, pentru fiecare drept de pensie.”

Titlul V „Contribuţii sociale obligatorii” capitolul III, titlul

 

SECŢIUNEA a 4-a:

Stabilirea, plata şi declararea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor

17. La titlul V „Contribuţii sociale obligatorii” capitolul III, titlul secţiunii a 4-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

SECŢIUNEA a 4-a

„Stabilirea, plata şi declararea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, precum şi al veniturilor din pensii

  20. După articolul 1691se introduce un nou articol, articolul 1692, cu următorul cuprins:

„Obligaţii declarative pentru persoanele fizice care obţin din străinătate venituri din pensii prevăzute la art. 155 litera a1)

Art. 1692

Persoanele fizice care obţin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate au obligaţia să depună declaraţia prevăzută la art. 122, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.”

  Art. XXV. (1) Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. XXIV intră în vigoare la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu următoarele excepţii:

a) prevederile pct. 22 – 25 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022;

b) prevederile pct. 1, 8, 9, 15, 21 se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanţe de urgenţă;

c) prevederile pct. 2, 3, 4, 7, 12, 13, 16, 18 referitor la alineatele (1) şi (5) ale art. 168 şi pct. 19 se aplică veniturilor realizate începând cu data de 1 ianuarie 2022;

d) prevederile pct. 20 se aplică începând cu veniturile obţinute în anul 2022.

  1. Exemplele de calculal contribuției de sănătate și al impozitului din veniturile din pensii

Exemplul nr. 1.

1.1. Venitul brut = 2.030 de lei.

Venitul brut fiind sub plafonul de 4.000 de lei, nu se datorează contribuția de sănătate.

1.2. Impozitul = partea din venitul din pensie care depăşeşte suma lunară de 2.000 lei x cota de impozit = (2.030 – 2.000) x 10% = 30 x 10% = 3 lei.

1.3. Venitul net (= venitul efectiv încasat de pensionar) = venitul brut – impozitul = 2.030 – 3 2.027 de lei.

Exemplul nr. 2.

2.1. Venitul brut = 4.080 de lei.

Foarte important este a se reține faptul că, așa cum se procedează și la impozitul pe salarii, prima dată se calculează contribuția desănătate și numai după aceea se calculează impozitul din (venitul brut – contribuția pentru sănătate).

2.2. Contribuția de sănătate = partea din venitul din pensie care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei x cota de contribuția pentru sănătate = (4.080 – 4.000) x 10% = 80 x 10% = 8 lei.

2.3.. Impozitul = (venitul brut – contribuția desănătate – partea din veniturile din pensii care depăşeşte suma lunară de 2.000 lei) x cota de impozit = (4.080 – 8 – 2.000) x 10% = 2.072 x 10% = 207 lei.

2.4. Venitul net (= venitul efectiv încasat de pensionar) = venitul brut – contribuția desănătate – impozitul = 4.080 – 8 – 207 = 3.865 de lei.

 3. Considerații personale

3.1. Guvernanții, deși au promis și declarat public faptul  că nu vor introduce noi taxe si nu vor crește impozitele și taxele în anul 2022, au legiferat altfel.

Introducerea contribuției de sănătate pe veniturile din pensie este numai unul dintre exemplele de „artificii legislative” prin care veniturile unei  părți a populației sunt diminuate cu 10%, aceasta nefiind considerată de către guvernanți o creșterea impozitelor și a taxelor.

3.2. Cea mai mare pensie lunară din România este de 78.634 de lei, în condițiile în care aceasta ar trebui să fie, pe baza contributivității, de numai 5.205 de lei.[1]

Deci pensia de 78.634 – 5.205 = 73.429 de lei este stabilită în afara contributivității, fără să se fi contribuit pentru obținerea acesteia, fiind încasată în baza unei legi specialea unei ticăloșii legislative.

 3.3. Din cauză că prea mulți parlamentari și guvernanți sunt vulnerabili în fața justițiarilor superpuși (care și-au făcut legi speciale pentru încasarea unor asemenea exorbitante pensii speciale), nu există voința politică și nu se reușește, de mai mulți ani, să se elimine pensiile considerate speciale.

Ceea ce ar putea face guvernanții și parlamentarii este să treacă, pentru început, la impozitarea părții din pensie încasată în afara contributivității pe baza impozitării în cote progresive compuse, cu cote începând de la 20% și mergând până la 80% pentru veniturile de peste (spre exemplu) 50.000.de lei.Asta ca măsură reparatorie pentru situația existentă și reglementarea corectă a pensiilor ce se vor acorda în viitor.

3.4. Așa cum se procedează în țările cele mai dezvoltate, care aplică autenticele principii ale echității sociale, economice și fiscale, și la noi ar trebui să se introducă „contul individual al contributivității”, pentru pensie, pentru sănătate și pentru șomaj, în care să se reflecte (1) „Fondul constituit”, adică totalul contribuțiile achitate, (2) „Fondul consumat” și (3) „Fondul disponibil”.

În aceste condiții, „săracii din lenevie”, al căror fond ajunge să fie gol, sunt trimiși să mai și muncească, fără a mai avea dreptul la servicii medicale gratuiteatâta timp cât fondul le este gol.

3.5. Pentru toți salariații, pe întreaga perioadă de activitate a acestora, li s-a calculat și reținut atât „contribuția pentru sănătate”, cât și „contribuția pentru pensie”.

Deci, fondul de pensie al fiecărui salariat a fost constituit numaidupă ce a fost supus „contribuției pentru sănătate”, iar acum, la aceeași persoană, dar cu calitatea de pensionar, același fond de pensie este supus pentru a doua oară aceleiași „contribuții pentru sănătate”, ceea ce înseamnă o inechitabilă „dublă contributivitate”, asemenea „dublei impozitări”, care contravine grav autenticelor principii ale echității sociale, economice și fiscale.

Sper că se vor găsi specialiști juriști dedicați și binelui public care să conteste aceste prevederi legale la Curtea Constituționale, asa cum s-a mai intamplat în 2012, care, dacă ar judeca obiectiv, le-ar declara ca NEconstituționale, așa cum sunt ele în realitate.

conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

21.12.2021

[1] A se vedea, spre exemplu https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ministrul-muncii-cea-mai-mare-pensie-din-romania-de-78-000-de-lei-ar-trebui-sa-fie-de-doar-5-000-de-lei-bani-din-contributivitate-1433018

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *