◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro22.02.2024

Energetica și testele nucleare

Cererea Bavariei

Germania a oprit pe 15 aprilie 2023 ultimele trei centrale nucleare, punând capăt unui program de șase decenii pentru a produce energie electrică din combustibil nuclear, în Timp ce Berlinul pune în aplicare un plan de trecere la producția de energie electrică complet regenerabilă până în 2035 (https://www.stiripesurse.ro/guvernul-german-respinge-cererea-bavariei-de-revenire-la-energia-nucleara_2878305.html, postat pe 17 aprilie 2023): oprirea finală, programată pentru sfârșitul anului 2022, a fost amânată în vara lui 2022 pentru 2023, după ce invazia Moscovei în Ucraina a determinat Germania să oprească importurile de combustibili fosili din Rusia și a ridicat îngrijorări cu privire la securitatea aprovizionării cu energie.

Pe 16 aprilie 2023, premierul bavarez Markus Soeder a solicitat Guvernului federal să modifice legea privind ieșirea din domeniul nuclear pentru a permite statului să continue să opereze centralele sub propria jurisdicție: „Până când criza se va încheia și tranziția către energiile regenerabile va reuși, trebuie să folosim orice formă de energie până la sfârșitul deceniului”, a declarat Soeder.

În acest land se află centrala nucleară Isar II, administrată de compania germană de utilități E.ON, care produce 1.400 de megawați oră, neesari pentru a alimenta o metropolă de talia Berlinului. Ministrul german al Mediului, Steffi Lemke, a declarat că autorizația pentru Isar II a expirat, iar repornirea reactorului respective ar necesita o nouă licență. „Este important să acceptăm stadiul actual al științei și tehnologiei și să respectăm decizia Bundestagului german”, a mai declarat Lemke, care, astfel, a respins cererea landului Bavaria.

 

Cererea de uraniu

În raportul Asociației Nucleare Mondiale (AMN) dart publicității la începutul lunii septembrie 2023, se arată că cererea de uraniu pentru alimentarea reactoarelor nucleare va crește la nivel global cu 28% până în 2030 și se va dubla până în 2040, pe măsură ce noi centrale nucleare vor fi date în funcțiune (https://cursdeguvernare.ro/cererea-de-uraniu-va-creste-la-nivel-global-cu-28-pana-in-2030.html, postat pe 8 septembrie 2023): astfel, interesul pentru energia nucleară a crescut de când Rusia a invadat Ucraina şi multe ţări îşi doresc alternative la aprovizionarea cu resurse energetice rusești, menșionează raportul bianual al AMN privind combustibilul nuclear.

Producţia mondială de uraniu a scăzut cu un sfert, până la 47.731 de tone din 2016 până în 2020 şi s-a redresat uşor, până la 49.355 de tone în 2022, se arată în raportul AMN. După ce cutremurul şi tsunamiul din 2011 au afectat major centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia, în cel mai mare dezastru nuclear din lume după la Cernobîl în 1986, ţările producătoare de energie în centrale atomice au închis zeci de reactoare.

Capacitatea nucleară globală la sfârşitul lunii iunie 2023 era de 391 gigawaţi de energie electrică (GWe), produși în 437 de unităţi, alţi 64 Gwe fiind în construcţie. Capacitatea nucleară instalată este de aşteptat să crească cu 14% până în 2030 şi cu încă 76%, până la 686 Gwe, până în 2040, se arată în raport. Capacitatea va creşte nu numai prin reactoare noi, dintre care mare parte sunt planificate să fie construite în China şi India, ci şi prin extinderea duratei de viaţă a centralelor existente: „Mai multe ţări cu flote mari de reactoare, cum ar fi Canada, Franţa, Japonia, Rusia şi Ucraina, permit instalaţiilor existente să funcţioneze până la 60 de ani, iar în SUA, până la 80 de ani”, se mai arată în raportul AMN.

Cererea de uraniu pentru centralele nucleare este de aşteptat să crească la 83.840 de tone până în 2030 şi la 130.000 de tone până în 2040, de la 65.650 tone în 2023. Preţul spot al uraniului a crescut de peste două ori în perioada 2020-2022, dar a scăzut cu mult de la vârful de 140 de dolari pe livră, atins în 2007. În prima săptămână din 2023, uraniul a fost cotat la 60,75 dolari/livră, în creştere faţă de 56,25 dolari în august 2023. Reactoarele modulare mici, mai uşor şi mai ieftin de construit, vor fi mai preferate în deceniile următoare, în comparație cu reactoarele nucleare mari.

 

Înțelegerea franco-germană

Pe 18 octombrie 2023, țările UE au rezolvat disputa legată de reforma pieței de energie electrică a blocului comunitar, punând capăt unui conflict dintre Franța și Germania privind utilizarea subvențiilor pentru proiecte de energie curată (https://cursdeguvernare.ro/compromis-de-ultima-ora-franco-german-pe-reforma-pietei-electricitatii-in-ue.html): conflictul risca să schimbe planurile UE de a accelera investițiile în energie verde și de a reduce facturile consumatorilor după criza energetică din 2022, legată de războiul Rusiei din Ucraina.

Preocuparea Berlinului a fost că noile reguli ar permite Franței să scoată profituri uriașe din energia nucleară, profituri pe care să le redistribuie în propriile sale industrii, oferindu-i un avantaj competitiv. Parisul a insistat că politica energetică este o alegere suverană și blocul beneficiază de electricitatea sa ieftină – și curată – produsă din energie atomică.

Dezacordul Paris-Berlin viza utilizarea unor scheme de investiții susținute de stat, așa-numitele ”contracte pentru diferență”, în baza cărora guvernele și dezvoltatorii de energie convin asupra unui preț fix pe care firmele îl primesc pentru electricitatea pe care o produc. Dacă prețurile volatile ale pieței scad sub rata convenită, statul rambursează diferența companiei energetice sub formă de subvenție. Iar dacă prețurile spot cresc peste acest nivel, producătorul plătește diferența înapoi guvernului.

Preocuparea Germaniei, a Luxemburgului, Belgiei, Danemarcei și Țărilor de Jos a fost că Franța va avea acces la profituri uriașe prin aplicarea contractelor pentru diferență la reactoarele sale nucleare existente, având în vedere că acestea furnizează 70% din energia electrică a țării la costuri de producție sub piața spot, pe care apoi le-ar putea redistribui către industria sa. Discuția a fost definită și de temerile Berlinului că firmele germane ar putea migra în Franța, atrase de prețuri mai scăzute la energie. La rândul său, Franța caută modalități de a-și susține operatorul nuclear, EDF, aflat în dificultate financiară.

În încercarea de a găsi un echilibru între cei mai mari doi membri ai blocului, miniștrii au fost de acord că guvernele „pot decide” să aplice contractele pentru diferență reactoarelor nucleare existente, cerând însă în același timp Comisiei Europene să se asigure că orice venituri recuperate de producători „nu creează denaturări nejustificate ale concurenței pe piața internă a UE”, a spus un diplomat.

 

Lanțul de aprovizionare cu combustibil nuclear

În cadrul discuţiilor G7 din oraşul Sapporo (situate în nordul Japoniei), Canada, Franța, Japonia,  Marea Britanie și SUA, au anunțat că au constituit un lanț de aprovizionare cu combustibil nuclear, ce are ca scop eliminarea Rusiei de pe piaţa internaţională a energiei nucleare – cei doi membri G7 care nu s-au alăturat au fost Germania și Italia (https://www.stiripesurse.ro/cinci-tari-puternice-ale-grupului-g7-formeaza-o-noua-alianta-pentru-a-dezvolta-lanturi-comune-de-aprovizionare-pentru-combustibil-nuclear_2878355.html, postat pe 17 aprilie 2023): cele cinci ţări membre G7 s-au angajat să-și folosească sectoarele de energie nucleară civilă pentru a submina controlul Rusiei asupra lanţurilor de aprovizionare de acest fel, întrerupând un alt mijloc pentru preşedintele Vladimir Putin de a finanţa invazia în Ucraina.

Acordul celor cinci state membre G7 consolidează sectorul energiei nucleare din Regatul Unit, ajutându-l pe calea către independenţa energetică şi reducerea facturilor la electricitate: combustibilul nuclear este folosit pentru exploatarea centralelor nucleare, care furnizează aproximativ 15% din energia electrică a Regatului Unit, cu scopul ca aceasta să ajungă la 25% până în 2050.

 

România își dezvoltă capacitățile nucleare

În cele două unități de la Cernavodă se produce în jur de 17% din energia electrică consumată în România. Statul român și-a asumat să investească în energia nucleară pentru a acoperi până la 40% din consumul economiei și al populației (https://cursdeguvernare.ro/cererea-de-uraniu-va-creste-la-nivel-global-cu-28-pana-in-2030.html, postat pe 8 septembrie): în prezent Nuclearelectrica cu cele două reactoare de la Cernavodă produce aproximativ 17% din energia electrică consumată în România. Programul de investiții prevede finalizarea a încă două reactoare nucleare la CNE Cernavodă și implemenatrea de mini-centrale nucleare, modulare, împreună cu firma americană NuScale.

Dezvoltarea industriei nucleare românești beneficiază de asistența și finanțarea SUA. Astfel, în noiembrie 2022, Export-Import Bank of the United States (EXIM) a emis două scrisori de intenţie cu o valoare totală de trei miliarde de dolari pentru exporturi americane caree vor fi utilizate pentru proiectul centralei nucleare de la Cernavodă, iar pe 16 mai 2023, a emis o nouă scrisoare de intenţie pentru Fluor şi NuScale, în valoare totală de trei miliarde de dolari, pentru proiectul reactorului modular mic de la Doiceşti (România). „Scrisorile de intenţie indică disponibilitatea de a considera finanţarea unei anumite tranzacţii de export, însă finanţarea pentru aceste potenţiale tranzacţii nu a fost aprobată de Consiliul Director de la EXIM. Suntem nerăbdători să continuăm să avansăm cu aceste potenţiale oportunităţi de finanţare”, a declarat, într-un interviu, Reta Jo Lewis, preşedinta EXIM Bank SUA.

 

Tratatul global de interzicere a testelor nucleare

Federația Rusă a ratificat Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT) în 2000, dar Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal) a votat pe 17 octombrie 2023 o lege pentru a inversa acest pas (Rusia face primul anunț oficial despre teste nucleare, în așteptarea anulării tratatului global de interzicere a testelor (stiripesurse.ro): Duma acţionează la indicaţia preşedintelui Vladimir Putin, care a declarat că poziţia Rusiei cu privire la tratat ar trebui să o „reflecte” pe cea a SUA. Washingtonul a semnat, dar nu a ratificat niciodată tratatul CTBT.

Vladimir Iermakov, şeful Departamentului de neproliferare şi control al armamentelor din cadrul Ministerului de Externe rus, a declarat la rândul său, că „retragerea ratificării nu subminează în niciun caz abordarea noastră constructivă faţă de CTBT şi nu înseamnă că ţara noastră intenţionează să reia testele nucleare. Rusia va respecta moratoriul privind testele nucleare pe care l-a declarat în 1992, iar Rusia va efectua un test doar dacă SUA o vor face mai întâi”.

În acest secol, nici o ţară, cu excepţia Coreei de Nord, nu a efectuat vreun test care să implice o explozie nucleară. Pe fondul războiului din Ucraina, analiştii de securitate apreciază că o reluare a testelor acum ar agrava şi mai mult tensiunile planetare.

 

Emilian M. Dobrescu

Foto: Wolfgang Stemme/Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *