Cultură, tradiție, spiritualitate….Trei concepte în jurul cărora revista „Conexiuni BC” își va concentra aparițiile trimestriale. „Conexiuni BC” este editată de grupul de presă AS-TV/BC-Media, sub patronajul UZPR. La întrebarea: „De ce Conexiuni BC?, răspunsul ar putea fi acela că vom veni în fața cititorului cu multe conexiuni din Bistrița Culturală, pentru că vom oferi Broadcasting Cultural și pentru că ne dorim să rămânem conectați într-o Bistrița Catharsis.
Orice publicație care se respectă trebuie să se prezinte celor cărora li se adresează, prin cei care îi dau viață și prin intermediul cărora ajunge sub ochii și la sufletul cititorilor. Așadar, pornim la drum în grija și sub atenta îndrumare a domnului director general, profesor Dorel Cosma. Redactori ai revistei sunt: Mirela Rus, Elena Cîmpan, Doris Nedelea, Menuț Maximinian, Zorin Diaconescu, Vasile Jimboreanu. Tehnoredactarea este realizată de căre Anuța Mican și Paul Adam. Corectura i se datorează domnului Vasile Jimboreanu. Patronajul revistei este alcătuit din Grupul de Presă AS-TV, BC-Media, reprezentate de: inginer Mihai Rotaru, respectiv, Dorel Cosma.
Conform dictonului „Nihil sine Deo”, paginile revistei debutează cu un text care vine ca o binecuvântare, acum, cu ocazia primului număr al revistei, și anume, materialul semnat de părintele profesor Nicolae Feier, „Iubirea creștină, jertfă și steag între îngrijorare și pace”. Încercând să-L definească pe Dumnezeu (asta dacă Dumnezeu poate fi definit și cuprins de mintea noastră), părintele profesor arată că „Dumnezeu este iubire”. Ca apoi să continue cu ceea ce Engels afirma într-un studiu: „Cel ce nu iubește, nu L-a cunoscut pe Dumnezeu.” Părintele Nicolae Feier explică conceptul „Vederea celor nevăzute”, ca fiind un experiment al comuniunii veșnice și iubitoare dintre Dumnezeu și Om. Aceasta face ca cele două minusuri, cel divin și cel uman, să se intersecteze, creându-se „cel mai mare PLUS din istoria creației”, Crucea Domnului nostru Iisus Hristos.
Coborând ușor din înălțimile iubirii jertfitoare a lui Dumnezeu prin fiul Omului, ne îndreptăm atenția asupra poziției privilegiate a mitului, aceea de fi generator de modele, de a fi el însuși model, căci mitul explică întreaga acțiune a sacrului în lume; este vorba, cum înțelegem și din opera lui Eliade, de camuflarea sacrului în profan. În articolul intitulat „Sânzâienele – mit, tradiție, credință”, autoarea acestuia, prof. Mirela Rus, vorbește despre situarea Sărbătorii de Sânzâiene atât în sfera mitului, a magiei, a poezie, precum și în cea a credinței creștine. Autoarea arată că Sânzâienele reprezintă Sărbătoarea Zânelor, numită „San Diana” (Sânzâiene), iar cuvântul „Sânzâiene” își are originea în numele unei zeități păgâne, „Sancta Diana”. Mircea Eliade zugrăvește foarte subtil vraja nopții de Sânzâiene: „Unii spun că noaptea aceasta, exact la miezul nopții, se deschid cerurile…Dar probabil că se deschid numai pentru cei care știu cum să le privească.”
Rămânând tot în zona aceasta de spiritualitate, Lucian Petraș trage un semnal de alarmă față de o cruntă nepăsare vis-a-vis de bisericile monumentale presărate prin mai toate comunele județului și care au primit foarte puțină atenție, sau deloc, unele fiind într-o stare de colaps sau precolaps. Un exemplu în acest sens pe care ni-l oferă autorul articolului este Biserica Evanghelică Teaca, monument istoric de clasa A, imobil de patrimoniu naținal, având elemente arhaice care pot fi atribuite romanicului și elemente specifice gotice. Din anul 1997, biserica este inclusă în Planul Național de Restaurare al Ministerului Culturii, dar proiectele se lasă așteptate, iar bisericile nu mai au timp.
Domnul director, prof. Dorel Cosma, conturează un portret plin de sensibilitate, doamnei Felicia Voica, un om și un nume deosebit care a slujit cu mare drag învățământul românesc, la catedra de desen, fiind de asemenea un factor activ în viața artistică a municipiului nostru.
Și cum frumosul deschide drum frumosului, Menuț Maximinian, directorul cotidianului „Răsunetul”, ne poartă pe cărările dorului, cu articolul său: „Dorule, din dor făcut”. Alături de alte cuvinte, precum doină și colindă, cuvântul dor a fost inclus în patrimoniul UNESCO. Emil Cioran îi atribuie dorului „toate indeterminările sentimentale ale unui suflet”, iar Constantin Noica îl definește ca „o contopire și nu o compunere”. Autorul materialului ne vorbește despre dorul permanent care a însoțit neamul românesc: dorul de mamă, dorul mândrii, dorul de fiul plecat la oaste, dorul de cei plecați, dorul de moarte. Acesta din urmă, ca prag al trecerii înspre veșnicie, este surprins de Eminescu, în opera „Mai am un singur dor”. Iar Lucian Blaga definește „Dorul-dor”: Nesfârșit e dorul-dor / Bate-n valea tuturor.”
Spunem dor și ne referim și la dorul de Dumnezeu, iar acesta unde se poate astâmpăra dacă nu în Biserica Luptătoare de pe acest pământ, pentru a ajunge, cu nădejde, în Biserica Biruitoare. Părintele Vasile Beni își intitulează articolul: „Fiecare biserică este un izvor al tămăduirilor sufletești și trupești”, prin intermediul căruia ne explică ce daruri minunate ne oferă biserica, acest „cer de pe pământ”: numele de creștin, de fiu al lui Dumnezeu, Sfânta Tradiție, sfințirea sufletului, cultul morților și comuniunea cu sfinții, sărbătorile, Sfânta Liturghie, Sfintele taine, deci ni-L oferă pe Dumnezeu.
Zorin Diaconescu așază articolul său, „Contrapunct”, în seria celor care au ca motto: „Nimic nou sub soare.” Indiferent la ce perioadă ne oprim în periplul nostru în „investigarea memoriei”, trecutul ni se pare mereu glorios, trăind cu regret și nostalgie prezentul, însă întotdeauna va putea fi și mai rău, căci trecutul nu ne este promis și aproape toți vom avea și un viitor.
Revista „Conexiuni BC” propune, spre delectarea simțului estetic, artistic al cititorului, câteva recenzii la cărți și publicații însemnate. Astfel, domnul Dorel Cosma face o frumoasă prezentare unei superbe antologii australiano-române, „Return ticket from Sydney to Bistrița”, în paginile căreia se regăsesc 21 de poeți bistrițeni și 21 de poeți australieni, precum și opere ale acestora, în limba română și engleză. Doamna prof. Elena Cîmpan, președinte UZPR, Bistrița, aduce în fața cititorilor profilul unei persoane înzestrate cu dragoste, pasiune și dăruire, o adevărată „cărămidă la temelia jurnalismului românesc”, și anume, Doru Dinu Glăvan, profil evocat de către Daniela Grifu. „Cartea unui președinte” este un adevărat act de cinstire, un semn de respect și prețuire față de oameni al căror destin este pus în slujba semenilor. Recenzia realizată la magistrala lucrare a părintelui profesor Nicolae Feier, „Părinții Neamului Românesc”, de către domnul director prof. Dorel Cosma, dovedește o impresionantă sinergie între talentul literar al autorului cărții și râvna cercetătorului pasionat al istoriei vechi românești, în primul rând. Mândru de originea sa, părintele ne vorbește despre bessi, strămoșii neamului românesc, despre originea tricolorului românesc, despre descoperirea rugăciunii „Tatăl nostru” în limba bessă, pe peretele Mănăstirii Carmelite din Ierusalim, despre Sfinții îmbrăcați românește în catedrala San Vitale din Ravena, dar și despre Mitul lui Dracula sau despre obiceiuri străvechi precum „Călușarul” sau „Înstruțatul boului”. Cititorul va fi încântat să descopere și alte surprize , în recenziile realizate de către editorul Marin Ecedi: „O nouă carte la Editura Nosa Nostra”; de către domnul Dorel Cosma, la cartea părintelui Vasile Beni: „Popasuri duhovnicești”; precum și în prezentarea revistei „Lumină Lină”, de către doamna prof. Mirela Rus, revistă redactată de către Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, Capela Sf. Apostoli Petru și Pavel.
Frumusețea, tinerețea, bunul gust sunt redate în interviul realizat de către Doris Nedelea, alături de o tânără soție, mămică și antreprenor, Alexandra Gîța. Din discuția cu Alexandra, aflăm secrete și lucruri inedite despre ceea ce înseamnă floristica: pe lângă îngrijirea florilor, design, realizarea de aranjamente florale, prezentarea și vânzarea lor, există foarte multe detalii care fac diferența.
La capitolul „SPORT”, Domnul Vasile Jimboreanu semnează articole de excepție: „O premieră semnată – Gabi Szabo”, „Vă aduc pe Maradona, la Oradea” și „Fata cu vise împlinite”. În acest articol din urmă, autorul ascultă și așterne pe hărtie confesiunea Taniei Maria Plăian, o tânără de 21 de ani care practică tenisul de masă de la 9 ani și jumătate.
Ajunși la ultimele pagini ale revistei „Conexiuni BC”, aflăm note ale parlamentarilor din județul nostru, apoi ne delectăm cu un „Abstract” în limba engleză, de care se face „vinovat” Zorin Diaconescu.
Revista promovează, de asemenea, și site-ul bcmedia.ro și evenimentele prezentate, precum și emisiunile difuzate și urmărite cu maxim interes la AS TV. Această publicație este o punte de legătură între oamenii de cultură, de presă și cititorii care așteaptă să fie mereu surprinși de ineditul evenimentelor socio-culturale.
Prof. Mirela Rus