În ciuda perturbațiilor aduse de o molimă năucitoare în viața oamenilor, Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” din București nu s-a abătut de la tradițiile sale și în zilele de 25-27 iunie 2021 a organizat Târgul Național dedicat sărbătoririi Sfinților Apostoli ”Petru și Pavel”.
Acesta a constat din activități complexe: susținerea de spectacole, slujbă religioasă, lansare de carte, deschiderea expoziției și, cum era și firesc, din realizarea de expoziții artizanale.
Natură și oameni par a se fi trezit la viață, după o perioadă prelungită de pandemie, de izolare, temeri și de suferință și vizitatorii au avut parte de o priveliște încântătoare.
Pe aleile parcului, printre copacii plini de viață și printre case tradiționale, meșteșugari și artiști populari din toată țara și, în mod deosebit, din București și din județele Prahova, Vâlcea, Iași, Suceava, Sălaj, Cluj și-au expus roadele hărniciei, ale talentului, ale pasiunii.
O varietate de produse, constând din țesături, cusături, împletituri, costume
populare, jucării, bijuterii, obiecte utilitare sau estetice din lemn, piele, blană, plante, icoane; costume populare au creat adevărate oaze de lumină printre copacii înverziți.
Cu părere de rău că nu îl putem prezenta pe fiecare dintre ei, deoarece timpul pe care ni l-am rezervat pentru vizitarea târgului a fost insuficient, o vom face numai pentru cei cu care am reușit să discutăm și să ne destăinuie din tainele muncii lor.
Emil Ochea din județul Ilfov, ofițer de profesie, și-a găsit o adevărată terapie în prelucrarea manuală a lemnului de cireș, plop, plop negru bubos pentru a obține linguri, cruci etc., în viziune proprie. Unele obiecte realizate sunt pictate de sora sa, Monica Ochea.
De exemplu, Mihaela Iordache, fostă angajată la Centrala Industriei Sticlei și Ceramicii, aduce la târg o expoziție cu obiecte de sticlă pictată, lucrate manual, în atelier propriu, cea mai mare parte de soțul dumneaei, specialist în tehnologia construcțiilor de mașini. Lucica Ciobanu, pictor naiv, originară din Bălțați, județul Iași, pe la vârsta de 38-40 de ani a început să picteze pe sticlă, pe pânză, ca și soțul ei. O figură insolită, de mag coborât din timpuri străvechi, uscățiv, cu barbă și plete, este Ilinca Alexandru din comuna Orlești, județul Vâlcea. Continuă se practice un meșteșug străvechi, de familie, realizarea de opinci și costume populare. Ana Maria Rai din București confecționează împletituri, dar pentru a încânta și a-i atrage pe vizitatori/cumpărători a inovat tot felul de modele. Sortimente bogate din împletituri: șoricei, albine, cămile, arici, iepurași, realizează și Vali Stuparu din București.
Cecilia Florica Cișmașu este specialistă în creație vestimentară și în pictarea de icoane pe sticlă. Denise Clemenco, absolventă a Liceului de Artă și a Facultății de Teologie – Pictură, restaurator la Muzeul de Artă, s-a specializat în pictură pe lemn, dar este atrasă de tot ceea ce înseamnă lucru de mână vesel. Scopul și esența vieții dumneaei le constituie pictura: ”Nu pot să trăiesc fără să pictez.”
Familia Cornel Cârstoiu din localitatea Corbi, județul Argeș este dedicată în întregime croitoriei, țesăturilor și cusăturilor. Simona Văduva (Siva) este specialistă în pictură naivă pe sticlă și lemn. Combină tehnica tradițională cu propria tehnică, creează obiecte inedite decorative, podoabe, boluri, pictează pe coajă de dovleac. Stan Valentina lucrează poșete și rucsacuri din sfoară împletită și din piele.
Ecaterina Filip creează obiecte de podoabă: mărgele, coliere, zgărdane, brățări. Elica Gabriela Fercal este originară din comuna Paltinu – Vatra Moldoviței, a învățat de mică, în familie tehnica încondeierii ouălor. Practică motive tradiționale: crucea păștii, spicul grâului, cârja ciobanului, frunza de stejar, cărarea rătăcită, dar și motive inovate, cu ceară în relief, lucrate pe lemn. Soții Liana și Adam Curta sunt cadre didactice, pensionari, pictori iconari, proveniți dintr-o zonă a Clujului, cu o bogată încărcătură istorică. Au înființat primul Cerc de Pictură pe Sticlă din țară, din învățământul românesc. Lucrează în trei tehnici: acrilic, tempera, ulei.
Se conduc după principiul formulat de părintele Dura Coriolan ”Nicio icoană nu este pictată de o singură persoană, ci de 4 ochi, 4 mâini și un suflet”, deoarece Adam și Eva au fost pereche.
Pictează din suflet și nu își pot concepe viața în afara picturii: ”Dacă nu am picta, ne-am îmbolnăvi.” Gheorghe Lepădatu din Băbeni, jud. Vâlcea a fost pasionat toată viața de cioplitul în lemn pentru a obține obiecte utilitare de uz casnic, practicat în paralel cu profesia de sculptor intarsier sau în continuarea acesteia.
Același meșteșug este practicat și de Stângaciu Bucur tot din Băbeni. Liliana Bogdan din satul Mislea, comuna Scorțeni, județul Prahova este meșter popular și lucrează la domiciliu țesături tradiționale, tapiserii cu motive din zona Muntenia, dar și imaginate de ea.
Iuliana Chiru din Câmpina a fost angajată la Arta Casnică din Breaza, județul Prahova. Din 2014 a început să lucreze singură și îi place să creeze modele noi, care să îmbine tradiția cu inovația și să fie pe placul tinerilor. Elena Nencov din Curtea-de-Argeș confecționează păpuși îmbrăcate în costume populare. La Târgul de la Muzeul Satului a expus o colecție bogată de costume tradiționale, fețe de masă. A fost propusă de Consiliul Județean Argeș pentru obținerea titlului ”Tezaurul viu uman”.
Maria Morar din localitatea Salva, jud. Bistrița-Năsăud este inițiată în țesut, cusut, cojocărie.
La târg a adus costume populare și podoabe. Oșan Gavril originar din Satu Mare, absolvent al Universității Naționale de Artă, București, de 30 de ani lucrează produse din sticlă suflate la țeavă, pictate manual. Familia Anca și Vasile Jucan au adus la târg miresme de lavandă fie în plante vii sau uscate, cât și în produse cosmetice sau terapeutice: săpun, sirop, ulei, apă etc. Ca de obicei, de pe tarabele dumnealor sunt nelipsite și obiectele obținute prin împletirea firelor de grâu, provenite ca și lavanda din culturi proprii.
Cojanu Vasilica lucrează covoare la gherghef, carpete, tapiserii, broderii pe pânză. A preluat modele atât de la Vaideeni, cât și din Mărginimea Sibiului, pe care le-a cunoscut în timpul studiilor liceale de la Sibiu. Fiul dumneaei realizează împletituri din bumbac, in, cânepă.
Iulia Goran originară din Moldova, stabilită la Breaza, județul Prahova a adus și de data aceasta la târg obiecte de îmbrăcăminte de mare finețe, brodate pe pânză topită.
Veronica Eșanu din Leicești, județul Argeș cumulează mai multe pasiuni și deprinderi:cusut, țesut, muzică, și-a făcut o plăcere și o bucurie și din confecționarea de drapele pentru mai multe țări. Este ghid turistic, cunoscător a 4 limbi. S-a inițiat și în xerigrafie și imprimerie.
Pop Ileana Grațiana originară din Sălaj este meșter popular țesător, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România. Colecționează și confecționează costume populare, a transformat în muzeu casa părintească din comuna Ciumărna.
Are și plăcerea de a scrie, de a cânta și de a-i iniția și pe alții în arta populară. A publicat 2 cărți și a înregistrat 6 CD-uri cu muzică religioasă tradițională. A înființat Grupul Folcloric ”Poiana” și la Consulatul Românesc din Ungaria i-a învățat pe copiii de români să confecționeze mărțișoare.
O admirație nețărmurită te cuprinde față de acești oameni care, în ciuda pandemiei, a vânzărilor din ce în ce mai precare, a vizitatorilor foarte puțini, au continuat să își petreacă timpul în ateliere și să vină să ne bucure cu roadele muncii lor.
Prin perseverența muncii lor și calmul în fața cererii de produse destul de mici se situează pe o axă ascendentă în care se răsfrânge seva generațiilor ancestrale al căror meșteșug și l-au însușit și pe care vor să-l transmită generațiilor viitoare.
Gândirea pozitivă, crearea de produse utilitare pentru semeni s-au întors asupra lor ca un efect de bumerang, le-au iluminat chipul și unora dintre ei le-au dat aura tinereții, în ciuda vârstei înaintate. Oricât de mult ai poposi în fața fiecărei expoziții, simți că nu este suficient pentru a te bucura pe deplin de farmecul și specificul ei.
Elena TRIFAN / UZPR