Ziua: 22 iulie 2024

Sâmbătă, 20 iulie 2024, s-a desfășurat, la București, Adunarea Generală a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), în cadrul căreia s-a făcut bilanțul activităților din mandatul 2020-2024 și s-au desfășurat alegerile președintelui și ale organismelor de lucru. A fost aprobată, în unanimitate, sinteza activităților organizației și toate materialele prezentate de comisiile de specialitate, inclusiv bilanțul financiar-contabil. Punctul central al adunării l-au reprezentat alegerile pentru funcţia de preşedinte, pentru care au candidat cinci ziariști: Petre Cichirdan, Dumitru Manea (pseudonim Miron Manega), Petru Frăsilă, Petre Răcănel și Sorin Stanciu. După retragerea din cursă…

Citește mai mult

Sorin Stanciu, cel care a preluat conducerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România după trecerea în eternitate a regretatului Doru Dinu Glăvan, a fost ales președinte al UZPR la Adunarea Generală de Alegeri de sâmbătă. De altfel, trebuie spus că pentru funcția de președinte și-au mai depus candidatura Petre Chichirdan, Petru Frăsilă, Dumitru Manea (Miron Manega) și Petre Răcănel. La Casa Ecologiei a Universității Ecologice din București a avut loc – sâmbătă, 20 iulie –  Adunarea Generală de Alegeri a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, la care au participat, în conformitate…

Citește mai mult

Protejarea jurnalismului de interes public în paralel cu personalizarea știrilor nu este doar o provocare tehnică, ci și una etică – pentru redacțiile și jurnaliștii care reușesc să integreze cu atenție tehnologia cu o judecată editorială solidă și principii clare, recompensele nu se vor lăsa așteptate.

Avansul tehnologic față în față cu încrederea publicului
Personalizarea a devenit parte a vieții de zi cu zi. Nu a existat niciodată acces la mai mult conținut, iar lumea online devine din ce în ce mai individualizată. Dar personalizarea știrilor, deși este în mare măsură necesară pentru a supraviețui în ecosistemul digital actual, ridică provocări etice și editoriale. Jurnalismul de interes public joacă un rol esențial într-o societate democratică prin informarea cetățenilor. Pe de altă parte, subiectele complicate, dificile, se pot lupta pentru a genera același nivel de implicare ca alte conținuturi, mai distractive. „Această discrepanță ridică întrebarea: dacă utilizatorii sunt din ce în ce mai expuși la conținut care se aliniază cu opiniile și interesele lor existente, cum ne putem asigura că poveștile importante, deși mai puțin populare, ajung la un public larg? Cum echilibrăm progresul tehnologic cu integritatea jurnalistică și încrederea utilizatorilor? Pentru a răspunde la aceste întrebări, am examinat mai multe abordări…

Citește mai mult

În câteva împrejurări am făcut această mărturisire sinceră, deci, reiterez: este uneori atât de complicat, dar și atât de dur, de a așterne pe hârtie, aproape zilnic, editorialul. Mă veți întreba de ce și de ce nu-mi văd de altele. Aveți dreptate, n-aș mai fi încărcat de neliniștile lumii românești și ale lumii de pe globul pământesc. Dar ceva nu mă lasă, mă trage de mânecă, mă strigă dinlăuntrul „timpului prezent”, și uite așa, vrând-nevrând, editorialele pe care le semnez devin ecoul de conștiință, a mea, cel puțin, ecou al realității halucinant de complexe, de contradictorii. Și prea plină de taine, unele nedezlegate niciodată, și de capcane primejdioase pe care, dacă nu știi să le ocolești și să le previi, riști eșecul ori dispariția.
Și, tocmai că trăim un aiuritor vortex de întâmplări și evenimente, alegerea temei editorialului este, aș spune, o aventură pentru că este o chestiune de experiență și de responsabilitate profesională. Să sesizezi ce ar interesa într-un moment sau altul opinia publică, să-i stârnească/ rețină luarea aminte. Vedeți, așadar, cât de complicată este profesia asta de jurnalist și, mai abitir, a editorialistului!
Se mai zice că, el, editorialistul, ar fi director de opinie. O fi, important/ esențial/ moral…

Citește mai mult

Termenul frontieră are o conotație optimistă, sugerează o graniță care se poate muta în mod repetat, mai departe și mai departe, cam ca în Vestul Sălbatic acum vreo două secole. Iar despre știință așa suntem obișnuiți să credem și chiar așa s-a întâmplat, de când avem o istorie a științei, am mers din progres în progres – cu atât mai pregnant după Renaștere și cartezianism, când știința s-a separat, programatic, de filosofie și religie. Da, dar Vestul Sălbatic ne reamintește și că, la un moment dat, dăm de ocean, mai departe nu…

Citește mai mult