„Trăim și din ce importăm, dar ne ducem existența ca popor din ce producem și din ce exportăm. Grija față de economia noastră este grija față de propria noastră existență ca popor.” (N. Grigorie Lăcrița)
Cuprins.
- Devalorizarea monedei naţionale stimulează exporturile şi frânează importurile
- Revalorizarea monedei naţionale frânează exporturile şi stimulează importurile
Rezumat. Variaţia cursului de schimb valutar a monedei naţionale are efecte asupra exporturilor, importurilor şi, pe cale de consecinţă, asupra întregii economii (producţie, ocuparea forţei de muncă, inflaţie etc.). Devalorizarea monedei unei ţări îi stimulează exporturile şi îi frânează importurile. Revalorizarea monedei unei ţări îi reduce exporturile şi stimulează importurile. În condiţiile în care exporturile şi importurile deţin o pondere însemnată în economia unei ţări, este uşor de înţeles influenţa majoră pe care o are modificarea cursului de schimb valutar al monedei naţionale asupra întregii vieţi economice şi sociale dintr-o ţară. Sensul şi conţinutul noţiunilor, termenilor şi expresiilor folosite în această lucrare este prezentat în articolul subsemnatului intitulat „Curs valutar, devalorizare, revalorizare, depreciere, repreciere, reapreciere”, prezentat pe mai multe Site-uri.
Cuvinte cheie: monedă naţională; valută; curs de schimb valutar; devalorizare; revalorizare; depreciere; repreciere; exporturi; importuri; inflaţie; leu; dolar; cenţi.
- Devalorizarea monedei naţionalestimulează exporturile şi frânează importurile
Devalorizarea (scăderea cursului) leului faţă de o valută are ca rezultat reducerea, în valuta respectivă, a preţului produselor cumpărate din România, stimulând exporturile de produse din România în ţara faţă de a cărei valută s-a revalorizat leul şi frânând importurile de produse din ţara respectivă în România.
Devalorizarea monedei unei ţări îi stimulează exporturile şi îi frânează importurile, esența acestei probleme fiind explicată în cele ce urmează.
Presupunem că, la data t1, cursul de schimb valutar a fost de 4 lei pentru un dolar SUA ($).
Raportând dolarul la leu, vom avea: 1 $= 4 lei; 4 lei = 1 $; 1 leu = 1 $ : 4 lei = 0,25 $ sau 1 leu = 25 cenţi, având în vedere că 1 dolar = 100 cenţi.
Un întreprinzător român exportă carne în SUA.
Preţul aceluiaşi kilogram de carne, în SUA şi în România, depinde de preţurile interne ale acestui produs şi de cursul de schimb valutar dintre leu şi dolar.
Presupunem că 1 kg de carne se vinde în SUA cu 4 dolari, iar în România cu 10 lei.
Pentru a evidenţia cât mai bine influenţa cursului de schimb valutar asupra exporturilor şi importurilor unei ţări vom considerăm că aceste preţuri rămân nemodificate la variaţia cursului de schimb valutar, atât a leului, cât şi a dolarului.
La cursul de 4 lei pentru 1 dolar, un kg de carne se cumpără din România cu 10 : 4 = 2,50 dolari, şi se vinde în SUA cu 4 dolari, ceea ce conduce la un profit de 4,00 – 2,50 = 1,50 dolari pentru fiecare kg. de carne exportată din România în SUA.
La data t2, cursul de schimb al leului s-a modificat de la 4 lei pentru un dolar la 5 lei pentru un dolar, respectiv de la 1 : 4 = 0,25 dolari pentru un leu, la 1 : 5 = 0,20 dolari pentru un leu.
Altfel spus, a avut loc o devalorizare a leului faţă de dolar, de la 0,25 dolari pentru un leu, la 0,20 dolari pentru un leu, şi o revalorizare a dolarului faţă de leu, de la 4 lei pentru un dolar, la 5 lei pentru un dolar.
Puterea, „preţul” leului a scăzut faţă de dolar de la 25 cenţi la 20 cenţi pentru un leu.
La cursul de 5 lei pentru 1 dolar, un kg de carne se cumpără din România cu 10 : 5 = 2,00 dolari, şi se vinde în SUA cu 4 dolari, ceea ce conduce la un profit de 4,00 – 2,00 = 2,00 dolari pentru fiecare kg. de carne exportată din România în SUA.
Devalorizare a avut ca efecte: reducerea „preţului” leului, de la 25 de cenţi, la 20 de cenţi; reducerea preţului, în dolari, a kilogramului de carne cumpărată din România, de la 2,50 dolari, la 2,00 dolari; creşterea veniturilor exportatorului român cu 0,50 dolari pentru fiecare kg de carne exportată din România în SUA; stimularea exporturilor de produse din România în SUA.
Cu cat cursul de revenire e mai mare, adică numărul de unități monetare obținute pe unitatea de produs este mai mare, în condițiile producerii acestuia cu același număr de unități monetare locale, exportul este mai profitabil, fiind astfel încurajat.
Nu trebuie uitat că „Declinul unei țări este cu atât mai mare cu cât creșterea importurilor este mai mare față de cea a exporturilor.” (N. Grigorie Lăcrița) și că „A-ți pierde propria economie, înseamnă a da faliment ca țară.” (N. Grigorie Lăcrița)
- Revalorizarea monedei naţionalefrânează exporturile şi stimulează importurile
Revalorizarea (creșterea cotației, a cursului) leului faţă de o valută are ca rezultat creşterea, în valuta respectivă, a preţului produselor cumpărate din România, defavorizând exporturile de produse din România în ţara faţă de a cărei valută s-a revalorizat leul şi stimulând importurile de produse din ţara respectivă în România.
Revalorizarea monedei unei ţări îi descurajează/reduce exporturilor şi îi stimulează importurile, esența și a acestei probleme fiind explicată în cele ce urmează.
Pentru a evidenţia modul în care revalorizarea monedei naţionale influenţează exporturile şi importurile vom porni de la acelaşi curs de schimb valutar, de la data t1, de 4 lei pentru un dolar ($) SUA dar, în acest caz, vom considera că la data t3, a avut loc o revalorizare a leului faţă de dolar.
La data t3, cursul de schimb al leului s-a modificat de la 4 lei pentru un dolar la 2 lei pentru un dolar, respectiv de la 1 : 4 = 0,25 dolari pentru un leu, la 1 : 2 = 0,50 dolari pentru un leu.
Altfel spus, a avut loc o revalorizare a leului faţă de dolar, de la 0,25 dolari pentru un leu, la 0,50 dolari pentru un leu, şi o devalorizare a dolarului faţă de leu, de la 4 lei pentru un dolar, la 2 lei pentru un dolar.
Puterea, „preţul” leului a crescut faţă de dolar de la 25 cenţi la 50 cenţi pentru un leu.
La cursul de 2 lei pentru 1 dolar, un kg de carne se cumpără din România cu 10 : 2 = 5,00 dolari, şi se vinde în SUA cu 4 dolari, ceea ce conduce la un o pierdere de 4,00 – 5,00 = 1,00 dolari pentru fiecare kg. de carne exportată din România în SUA.
În condiţiile în care leul se vindea pe 25 de cenţi, un kg de carne se cumpăra din România cu 2,50 dolari şi se vindea în SUA cu 4 dolari, deci cu un profit de 4,00 – 2,50 = 1,50 dolari pentru fiecare kg. de carne exportată din România în SUA.
După revalorizare, care a avut ca efect creşterea „preţului” leului de la 25 de cenţi, la 50 de cenţi, un kg de carne se cumpăra din România, în dolari, la un preţ mai mare, de 5,00 dolari, şi se vindea în SUA tot cu 4 dolari, rezultând o pierdere de 5,00 – 4,0 = 1,00 dolar pentru fiecare kg. de carne.
Revalorizarea (adică creşterea „preţului”) leului faţă de dolar, de la 25 cenţi la 50 cenţi pentru un leu, a condus la creşterea, în dolari, a preţului cu care se cumpără un kg de carne din România, de la 2,5 dolari, la 5 dolari, făcând nerentabil exportul (din România în SUA) unui asemenea produs, care pe piaţa SUA se vinde cu 4 dolari kilogramul.
Revalorizare a avut ca efecte: creşterea „preţului” leului, de la 25 de cenţi, la 50 de cenţi; creşterea preţului, în dolari, a kilogramului de carne cumpărată din România, de la 2,50 dolari, la 5,00 dolari; înregistrarea de pierderi, de exportatorul român, în sumă de 5 – 4 = 1 dolar pentru fiecare kg de carne exportată din România în SUA; frânarea exporturilor de produse din România în SUA.
Din aceste considerente, autoritatea monetară (BNR) trebuie să fie preocupată permanent de menținerea unei cotații optime a monedei naționale, care să țină seama de interesele naționale.
*
În condiţiile în care exporturile şi importurile deţin o pondere însemnată în economia unei ţări, este uşor de înţeles influenţa majoră pe care o are modificarea cursului de schimb valutar al monedei naţionale asupra exporturilor şi importurilor acesteia şi, pe cale de consecinţă, asupra producţiei, ocupării forţei de muncă, inflaţiei etc., respectiv asupra întregii vieţi economice şi sociale dintr-o ţară.
Nu trebuie uitat că, „Cu cât cumpărăm mai multe produse aduse din alte țări, cu atât mai mult contribuim la falimentul propriei economii”.
conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcriţa
Foto: Wikipedia
Bibliografie
- Hempel H. George, Alan B. Coleman, Donald G. Simonson. Bank management – text and cases, John Wiley & Sons, 1990
- Mehta Dileep, Fung Hung-Gay. International Bank Management, Blackwell Publishing, 2004
- FMI, Global Financial Stability Report, Octombrie, 2007
- The Economist, A special report on international banking, Mai 2008
- Banking System Stability – A Cross-Atlantic Perspective, Working Paper Series, European Central Bank, No. 527, september, 2005.
- Samuelson A. Paul, Nordhaus D. William. Economics.
- N. Grigorie Lăcrița. „Curs valutar, devalorizare, revalorizare, depreciere, repreciere, reapreciere”, prezentat pe mai multe Site-uri.
- http://www.oanda.com/currency/converter/
- http://www.taxrates.cc/index.html