◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.07.2024

Demografia planetei și a Europei. Evoluții contradictorii

Consecințe profunde generate de îmbătrânirea populațiilor

Populațiile îmbătrânite afectează finanțele publice din întreaga lume, iar agențiile de rating avertizează că recentele creșteri ale ratelor dobânzilor au amplificat impactul pensiilor și al costurilor asistenței medicale (https://cursdeguvernare.ro/populatiile-imbatranite-afecteaza-deja-ratingurile-credit.html, postat pe 18 mai 2023): în condițiile în care ratele dobânzilor de referință cresc, ca răspuns la cea mai mare creștere a inflației din prezent, Moody’s, S&P și Fitch au avertizat că înrăutățirea datelor demografice afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor. În lipsa unor reforme radicale, este foarte probabil să existe retrogradări ale ratingurilor de țară întrucât există amenințarea creării unui cerc vicios format din poveri bugetare mai mari și costuri în creștere ale împrumuturilor; „În trecut, datele demografice erau avute în vedere pe termen mediu și lung. Acum, viitorul este în fața noastră și afectează deja profilurile de credit suveran”, spune Dietmar Hornung, director asociat la Moody’s Investors Services. „Deși datele demografice au o evoluție lentă, problema devine din ce în ce mai urgentă”, a declarat Edward Parker, șeful pentru cercetări legate de organismele suverane și supranaționale în cadrul Fitch, care a retogradat ratingul de credit al Franței în aprilie 2023, avertizând că agenda reformatoare a președintelui Emmanuel Macron s-ar putea bloca: „Suntem deja în mijlocul efectelor adverse în multe țări, iar tendința este doar de creștere”, a adăugat Parker. Majorarea costurilor de împrumut amplifică atât impactul înmulțirii modificărilor legate de perioada activă a populației, cât și povara creșterii costurilor legate de îngrijirea medicală și de pensii asupra finanțelor publice; acest fapt afectează perspectivele asupra datoriei publice în UE, unde, potrivit Comisiei Europene, ponderea populației de peste 65 de ani va crește de la 20% în 2023, la 30% până în 2050, și, în mod similar, asupra datoriei Japoniei și SUA.

Marko Mrsnik, analist principal pentru datoriile publice la S&P Global Ratings, spune că, potrivit unui test de stres realizat de S&P, o creștere cu un singur punct procentual a costurilor de împrumut crește raportul datoriei față de PIB pentru Japonia, Italia, Regatul Unit și SUA cu aproximativ 40-60% până în 2060. „Aceasta este o creștere foarte consistentă și implică reforme care, fie abordează presiunile generate de îmbătrânire, fie alte reforme bugetare, care ar fi probabil necesare pentru ca datoria guvernamentală să rămână sustenabilă”, spune Mrsnik.

S&P a susținut, în ianuarie 2023, că aproximativ jumătate dintre cele mai mari economii ale lumii vor fi retrogradate la categoria junk până în 2060, în creștere de la nivelul actual estimat la aproximativ o treime, dacă nu sunt luate măsuri pentru a reduce costurile îmbătrânirii populației. Tot S&P a estimat că, în absența reformelor în politicile bugetare legate de îmbătrânire, un guvern obișnuit va avea un deficit de 9,1% din PIB până în anul 2060, o creștere uriașă de la 2,4% estimat pentru 2025. S&P a estimat, de asemenea, că până în 2060, costurile legate de pensii vor crește în medie cu 4,5% din PIB, ajungând la 9,5%, dar cu variații mari între țări.

Agenția de rating S&P a mai estimat că, între 2022 și 2060, cheltuielile cu îngrijirile medicale vor crește cu 2,7% din PIB pentru o țară medie: cu cât guvernele amână mai mult luarea de măsuri, cu atât măsurile vor fi mai dureroase, de exemplu, republicanii din Congres cer reduceri de cheltuieli și o reformă a bugetului structural în contextul confruntării cu privire la plafonul datoriei SUA.

La nivel mondial, țările Europei Centrale și de Sud au profiluri demografice dintre cele mai proaste, fiind evidențiată în mod deosebit Germania, a cărei populație îmbătrânește cu unul dintre cele mai rapide ritmuri la nivel global. O notă a agenției Moody’s arată că presiunea pe piața forței de muncă din Germania este „deja vizibilă”, iar „creșterea economică potențială continuă să slăbească pe viitor, în lipsa reformei”.

Agențiile de rating au tras, de asemenea, un semnal de alarmă cu privire la deficitul structural al sistemului de pensii din Spania, unde guvernul a restabilit legătura directă între plăți și inflație, precum și cu privire la performanța Franței în gestionarea finanțelor sale. În schimb, acordă încredere Greciei pentru reformele radicale din sistemul său de pensii, după criza datoriilor: într-un sondaj realizat de S&P în rândul a 81 de țări, Grecia a fost singurul stat în care cheltuielile legate de îmbătrânire sunt așteptate să scadă până în 2060. Prin contrast, mai multe țări asiatice au o perspectivă deteriorată din cauza presiunilor demografice, care spre anul 2050, în Coreea de Sud, Taiwan și China au cele mai negative profiluri.

 

Populația Pământului

Populația Terrei era în decembrie 2020 de 7,8 miliarde persoane, iar pe15 noiembrie 2022, a atins 8 miliarde de persoane.. Din acest total 11% trăiesc în Europa, 5% – în America de Nord, 9% – în America de Sud, 15% – în Africa și 60% în Asia. 49% locuiesc în mediul rural, iar 51% locuiesc în oraș; 12% vorbesc chineza, 5% – spaniola, 5% engleza, 3% araba, 3% hindi, 3% bengaleza, 3% portugheza; 2% rusa, 2% japonez; 62% vorbesc propria limbă maternă. 77% au casă proprie sau închiriată, iar 23% nu au cazare; 21% consumă mai multe calorii decât este necesar, 63% pot mânca trei mese complete, iar 15% sunt subnutriți.

Pentru 48% dintre pământeni, costul zilnic al vieții este mai mic de 2 dolari SUA; 87% au apă potabilă, în Timp ce 13% nu au apă potabilă și/sau au acces doar la o sursă de apă contaminată. 75% au telefoane mobile și 25% nu au cumpărat un astfel de aparat; doar 30% au acces la internet, iar 70% nu se conectează. 7% au primit studii universitare, iar 93% nu au urmat facultatea; 83% pot citi, iar 17% sunt analfabeți. 33% sunt creștini, 22% – musulmani, 14% – hinduși, 7% – budiști, 12% sunt de alte religii și 12% sunt atei, fara convingeri religioase… 26% au sub 14 ani, 66% au murit între 15 și 64 de ani și 8% au peste 65 de ani.              

Dacă ai casa ta (sau ai închiriat o casă), mănânci 3-6 mese complete pe zi și bei apă curată, ai un telefon mobil, poți naviga pe internet și mergi/ai mers la facultate, faci parte din micul Grup Privilegiat de mai puțin de 7% din populația lumii). În condițiile actuale, din 100 de locuitori ai planetei, doar 8 pot trăi sau depăși 65 de ani. Dacă ai peste 65 de ani, fii fericit și recunoscător, bucură-te de viață, bucură-te de momentele ei plăcute… Dacă nu ai părăsit această lume înainte de vârsta de 64 de ani, la fel ca cei 92% dintre Oameni care au plecat înaintea ta, ești deja binecuvântat în rândul Umanității. Ai grijă de sănătatea ta pentru că nimănui nu-i pasă mai mult decât tine! Bucură-te de fiecare moment rămas și nu te plânge. Trăiește și ajută-ți vecinul!

 

Rata de ocupare a populației active (20-64 ani) în Europa

Cele mai mari rate de ocupare a populației active sunt atinse în statele nordice (Piața muncii: ”decrețeii” intră în anticamera pensiei. Gradul de ocupare în România policrizei (cursdeguvernare.ro, postat pe 3 mai 2023): 1. Islanda (84,8%, țara nu este membră UE); 2. Țările de Jos (82,9%) și, 3. Suedia (82,2%). Rate mari de ocupare de peste 80%, au avut în 2022 și câteva state din fostul bloc comunist: Estonia (81,9%), Cehia (81,3%) și Ungaria (80,2%). În Bulgaria, populația ocupată reprezintă 75,7% din totalul populației active.

România a fost în 2022 unul dintre cele cinci state mmebre UE care nu au trecut de plafonul de 70% pentru rată de ocupare: 1. Italia – 64,8%; 2. Grecia – 66,3%; 3. România – 68,5%; 4. Spania – 69,5%; 5. Croația – 69,7%.

 

Tehnologia îi ajută pe oameni să trăiască peste 100 de ani!

Speranța de viață va depăși în curând frecvent vârsta de 100 de ani fiind datorată avansului tehnologic și, mai ales, utilizării inteligenței artificiale pe segmentul prevenirii îmbătrânirii, arată datele unui raport realizat de experți de la Bank of America (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Tehnologia va „împinge” vârsta oamenilor peste 100 de ani (uzp.org.ro): Potrivit documentului, investițiile pe această direcție sunt importante – ar urma să crească la 600 miliarde de dolari până în 2025. Aceste rezultate se vor datora în primul rând dezvoltării fără precedent a geneticii, a editării genomului uman, a intrării în forță a inteligenței artificiale în lumea medicinei, precum și a avansului spectaculos al modalităților de tratament al diverselor boli. „Din 2003 încoace, costurile editării genomului au scăzut cu peste 99%, ceea ce a facilitat o nouă frontieră în medicina de precizie și permite creșterea semnificativă a speranței de viață, anunțând revoluția Spațiului de întâlnire a Omului cu Tehnologia: această industrie nu se va axa neapărat pe a le promite Oamenilor că vor trăi veșnic, ci,  încearcă să le facă viața cât mai lipsită de boli și astfel prelungirea acesteia să vină în mod natural”, explică autorii raportului. Raportul Bank of America mai face referire și la creșterea speranței de viață prin promovarea de companii și campanii pentru alimentație sănătoasă și exploatarea rațională a resurselor planetei.

 

 Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *