Conducerile școlilor sau ale altor instituții solicită deseori redacțiilor ziarelor județene publicarea unor comunicate având ca temă diseminarea informațiilor privind unele activități specifice. A fost și este o sarcină curentă și la ziarul Informația zilei din Satu Mare.
Ca jurnalist al acestui cotidian, am observat adesea numeroase deficiențe de redactare din partea unor profesori, a căror profesie presupune implicit comunicarea.
Pornind de la această constatare, am editat o carte conținând un grupaj de comunicate remise redacției de mai multe instituții de învățământ, în ideea de a-i sprijini pe cei interesați. Pentru fiecare text în parte, am semnalat diferite deficiențe, le-am comentat, după care am redactat câte o versiune îmbunătățită a textului (pe care de obicei o și publicasem în ziar).
Un comunicat confuz
În cele ce urmează, voi da un exemplu de comunicat primit la redacție din partea unei asociații condusă de o profesoară. Iată textul: „Asociaţia EcoLogic Maramureş a demarat un nou proiect de integrare a acquis-ului de mediu în dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale din judeţ. Scopul acestuia este de a implica sectorul nonguvernamental din judeţ în integrarea noţiunilor şi cerinţelor prevăzute de acquis-ul de mediu în practicile agricole din comunităţile rurale, ţinta fiind în special ecosistemele naturale şi seminaturale caracterizate de habitate de pajişti şi păşuni montane. Noul proiect se adresează unor grupuri ţintă, acestea fiind constituite din şapte organizaţii de mediu şi dezvoltare durabilă din şapte comunităţi rurale, respectiv Şişeşti, Deseşti, Budeşti, Ocna Şugatag, Giuleşti, Vadu Izei şi Săpânţa, incluzând autorităţile şi factorii de decizie în a căror teritorii administrative se află aceste terenuri deosebit de valoroase din punct de vedere natural. Urmărind introducerea preocupărilor de mediu în politicile şi practicile agricole, activităţile proiectului vor cuprinde: dezvoltarea capacităţilor grupurilor ţintă prin instruire şi schimb de experienţă, crearea unui cadru de lucru comun între organizaţii şi autorităţi pentru informarea şi conştientizarea populaţiei din mediul rural cu privire la reglementările comunitare în domeniu şi implicarea acestora în planificarea participativă a unor planuri de conservare, care să faciliteze gestionarea corectă a resurselor naturale”.
Analiza și „traducerea” liberă
Încercând să dau un titlu materialului, mi-am dat seama că nu înțeleg despre ce este vorba. Desigur, cuvintele le înțelegeam, dar îmi scăpa mesajul. Am reluat iar și iar lectura textului frază cu frază, propoziție cu propoziție. Degeaba. Tot nu-i aflam nici capul și nici coada. „Și turbare de cap și frântură de limbă”…, cum ar zice Ion Creangă.
Dacă îl privim din perspectiva organizării ideilor, vedem că textul este lipsit de un punct focal, de o idee conducătoare și de o abordare integrată a propozițiilor și a frazelor. Pe tot parcursul comunicatului, autoarea înghesuie de-a valma ideea principală alături de un șir de idei colaterale, fără a ține seama că toate propozițiile și frazele sunt forțe care concurează pentru atenție. Propozițiile și frazele nu sunt discriminate, deși nu toate au aceeași însemnătate în comunicare. Nu găsim idee principală și idei secundare, nu găsim o diferențiere între ideea majoră și detaliile de sprijin. Nicio idee nu este accentuată, astfel că toate ne apar egale ca însemnătate. Textul este lipsit de structură, de ordine, de un punct focal, de subliniere, de discriminare, de ierarhizare a ideilor.
Dar dacă facem un efort de decriptare, putem presupune că ideea care stă la baza comunicatului este în esență una simplă, şi anume: ”Asociaţia EcoLogic îşi propune să instruiască ţăranii din şapte sate maramureşene pe teme de prevenire a poluării mediului în agricultură”.
Iată o variantă rescrisă a comunicatului, mai limpede și cu doar jumătate din cuvinte:
Instruire pe teme de prevenire a poluării mediului în șapte comune din Maramureș
Recent, Asociaţia EcoLogic Maramureş a demarat un nou proiect de instruire a ţăranilor din şapte comune din județ având ca temă prevenirea poluării mediului în agricultură. Este vorba de comunele Şişeşti, Deseşti, Budeşti, Ocna Şugatag, Giuleşti, Vadu Izei şi Săpânţa.
Proiectul urmărește informarea şi familiarizarea localnicilor cu reglementările Uniunii Europene în materie de protecție a mediului și de dezvoltare durabilă în domeniul agricol.
În sprijinul realizării proiectului, asociaţia inițiatoare își propune să atragă primăriile şi unele organizaţii neguvernamentale din judeţ. În acest scop, autoritățile locale și organizaţiile participante urmează a realiza planuri de gestionare corectă a resurselor naturale, formate din pajişti şi păşuni montane.
Abia „tradus” în acest fel, textul capătă coerență, este descâlcit, adică cititorul îl înțelege ca întreg, nu doar pe bucăți.
Rolul secundar al gramaticii în claritatea comunicării
Pe de altă parte, să mai observăm că textul exemplificat mai sus este scris impecabil din punct de vedere al normelor gramaticale, ortografice și de punctuație. Nu întâlnim niciun dezacord subiect-predicat, nici cratime sau virgule lipsă sau în plus, nici plural greșit…
Mai mult decât atât, o analiză la nivelul fiecărei fraze, luată individual, o să ne dezvăluie o construcție corectă, logică și inteligibilă. Aveam un motiv în plus să-mi formez o falsă impresie de înțelegere a textului în ansamblu când, de fapt, înțelegerea era doar fragmentară. Dificultatea consta în faptul că nu sesizam ideea textului ca întreg, ceea ce denotă o construcție deficitară prin lipsă de coerență. Practic, autoarea neglijează relaționarea frazelor ca elemente ale unui întreg, luându-le drept componente de sine stătătoare, izolate.
Totodată, mai observăm că autoarea nu centrează textul pe cititor, nu-și pune întrebări referitoare la claritate și înțelegere, ci este preocupată de felul în care cititorul o va percepe pe ea însăși (nu mesajul). Conform raționamentului său, nu contează dacă cititorul înțelege sau nu textul, ci dacă cititorul va fi impresionat de exprimarea academică și de bogăția vocabularului autoarei.
La rândul său, cititorul vede cuvinte și semne de punctuație la locul lor, vede propoziții și fraze scrise corect gramatical și logic, pe care le înțelege, dar nu înțelege ce anume vrea să spună autoarea și nu știe de ce nu înțelege. El nu identifică ideea principală și nu percepe textul ca întreg, nu vede imaginea de ansamblu, ci doar fraze independente, neintegrate în context. Drept consecință, pierde tocmai ceea ce e mai important, adică mesajul.
După cum lesne putem constata, toate dificultățile de înțelegere a comunicatului nu au prea mult de-a face cu gramatica. Nu mă număr printre cei care urăsc poliția gramaticală, dar constat adesea că până și cea mai bună gramatică și cel mai elegant stil de scriere nu sunt de mare folos în comunicare, dacă nu asigurăm claritatea textului.
Prin contrast, în cazul unui text redactat corect, cititorul vede cuvinte, vede propoziții și fraze corecte gramatical și logic, identifică de la început ideea principală și înțelege numaidecât conexiunile dintre ele și implicit mesajul.
De aceea, în fiecare situație de comunicare, este util să accentuăm ideea principală, distinctă de elementele de detaliu. Căci nu toate cuvintele, propozițiile sau frazele dintr-un text au aceeași însemnătate.
Vasile Nechita
UZPR Satu Mare