◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro13.04.2024

Premiul Național „Restitutio. Brâncuși”, acordat în anul 2024 criticului de artă
Pavel Șușară

Luni, 19 februarie 2024, cu prilejul vernisării Expoziției documentare „Brâncuși în presa interbelică românească (1923 – 1939)”, care a avut loc la Muzeul de Artă din Târgu Jiu, doamna Marinela Strîmbulescu, președinta OFA UGIR Gorj, a anunțat că Premiul Național „Restitutio. Brâncuși”, a fost acordat în acest an criticului de artă Pavel Șușară.

În acest an, 2024, Asociației cultural-istorice Pleniceanu, președinte prof. drd. Andrei Popete Pătrașcu, și Asociației culturale Tătărescu, președinte Marinela Strîmbulescu, li s-a alăturat și Organizația Femeilor Antreprenor OFA UGIR Gorj, președinte Marinela Strîmbulescu, în acordarea Premiului Național „Restitutio. Brâncuși” oferit anual, în cadrul Zilei Naționale Brâncuși. Acest premiu se acordă unei personalități din domeniul cultural care prin opera și activitatea sa contribuie la promovarea personalității universale a sculptorului gorjean. În ultimii ani, Premiul „Restitutio. Brâncuși” a fost acordat unor sculptori consacrați precum regretatul Vlad Ciobanu, Maxim Dumitraș sau Panaite Chifu. Nominalizarea din acest an a aparținut Marinelei Strîmbulescu.

Pavel Șușară s-a născut la 29 decembrie 1952, în comuna Bănia, județul Caraș-Severin, este critic și istoric de artă, monograf, poet, scriitor român, publicist, cercetător de istorie a artei, președintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR), membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. A fost consilier și referent la Ministerul Culturii și cercetător la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Sub egida Fundației pentru artă modernă și contemporană ,,Pavel Șușară”, cunoscută ca Muzeul pentru artă modernă și contemporană „Pavel Șușară” (MAMCO) organizează evenimente culturale și artistice de anvergură națională și internațională. Despre Brâncuși și opera sa, Pavel Șușară a susținut conferințe, a publicat studii, articole și cărți, ultima dintre acestea „Brâncuși” urmărind nașterea și evoluția operei brâncușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului European. Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl reprezintă Rodin, la sculptura nonfigurativă, esențializată și spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea și filosofia specifice Răsăritului. Referitor la Brâncuși, în contextul de acum, criticul de artă Pavel Șușară ne spune că „Trebuie să renunțăm la festivism, la procesiunea cu colivă de ziua lui. Să-i punem în valoare opera. Să nu fugim atunci când avem posibilitatea de a îmbogăți patrimoniul Brâncuși din România. Asumarea lui Brâncuși în conștiința publică nu a ajuns la nivelul la care ar merita opera. Dar consecințele artei lui Brâncuși sunt din ce în ce mai vizibile în plan internațional. Piața de artă reacționează excepțional la prezența operei lui. A ajuns să fie unul dintre cei mai bine vânduți sculptori din întreaga istorie a sculpturii. Cei 148 de ani de la nașterea sa înseamnă și o consolidare a personalității lui în conștiința publică generală, înseamnă și un eșec de integrare a lui Brâncuși în cultura noastră. Vorbesc de o integrare profundă, nu de una declarativă prin care povestim cât de român a fost el și cât de competenți suntem noi în opera lui prin consagvinitate. Cam pe aici s-ar înscrie aniversarea lui Brâncuși, cu bune și cu rele.”

 

Col. (rtr.) Gigi Bușe

 Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *