Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT.) și-a încununat sfârșitul anului 2025 cu două apariții editoriale de excepție: revista bilingvă româno-italiană, „Siamo di nouvo insieme”, nr.139-140 septembrie – decembrie 2025 și un calendar de birou bilingv.
Revista a fost fondată de Mircea Grosaru și Ioana Grosaru.
Din colectivul redacțional fac parte: Ioana Grosaru, director, Olivia Simion, redactor-șef, Clara Mitola și Mihaela Profiriu Mateescu, redactori.
Scopul revistei este de a face cunoscute aspecte din viața comunității italienilor din România, într-o împletire strânsă cu aceea a italienilor din țara lor de origine, prin studierea aprofundată a documentelor, conversație, o susținută muncă de cercetare și observare în teren a realităților contemporane.
În cuprinsul acestui număr pot fi lecturate articole scrise de: Ioana Grosaru, Liliana Radu, Sebastian Simion, Olivia Simion, Clara Mitola, Elena Trifan, Adrian Irvin Rozei, Anca Filoteanu, Maria Carmen Neagoe, Daniela Ducu, Claudio Bargagna. Traducerea textelor în/din limba italiană a fost făcută de: Clara Mitola și Olivia Simion.
În „Cuvântul introductiv”, Ioana Grosaru, deputat și președinte al Asociației Italienilor din România, a mulțumit celor care le-au fost alături pentru „a promova și conserva identitatea minorității italiene din România” și a adresat urări pentru Sărbătoarea Nașterii Domnului.
Primele pagini pulsează de viața câtorva evenimente culturale contemporane. Unul din ele este lansarea cărții lui Antonio Olivotto, „Memorii și întâmplări”, la Pitești, pe data de 11 octombrie, din inițiativa Ioanei Grosaru.
Cartea a fost editată de către Asociația Italienilor din România și prezintă „o adevărată saga a familiei autorului și ne ajută să înțelegem mai bine bine această familie, un model perfect de integrare a emigranților italieni în România”. (pag.6)
Activitatea desfășurată într-o atmosferă sărbătorească a fost, totodată, o modalitate de manifestare a unității italienilor din România.
Sebastian Simion în cronica „Bucuria pâinii” face cunoscută participarea RO.AS.IT. la Târgul Pâinii de la București și succesul de care s-au bucurat produsele culinare ale acesteia.
Două evenimente cu valoare identitară pentru poporul italian și pentru comunitatea italienilor din România: „Săptămâna Limbii Italiene în Lume” și „Săptămâna Bucătăriei Italiene în Lume”, organizate de Ministerul Afacerilor Externe al Italiei, sunt prezentate de Olivia Simion în cronica: „O toamnă plină de literatură, artă, muzică și bucate gustoase.”
Sebastian Simion în articolul „Pe urmele constructorilor și arhitecților italieni” urmărește parcursul vieții arhitecților Tiberiu Ricci și Mihail Ricci și al familiilor lor.
Personalitatea lui Pier Paolo Passolini, „unul dintre cei mai mari intelectuali ai secolului trecut, o personalitate poliedrică și de neuitat, grație unicității și complexității artistice și etice” (pag. 18), plecat misterios din lumea pământeană acum 50 de ani, este evocată de Clara Mitola în articolul: „Solo l ’amare, solo il conoscere conta, non l’ aver amato, non l’aver conosciuto.”
Anca Filoteanu ne face cunoscută o altă personalitate, Clelia Ottone, descendentă din părinți italieni, stabiliți în zona Tulcea, artist, scenograf și scriitor pasionat de lumea copilăriei, care a găzduit pentru puțin timp relicva Monseniorului Vladimir Ghika.
Se apropiau Sărbătorile Crăciunului și Maria Carmen Neagoe face o prezentare a complexității și originalității „tradițiilor și ritualurilor înrădăcinate în cultura italiană”, de pe tot cuprinsul Italiei.
Revista își îndreaptă atenția și spre probleme de ordin general, de mare actualitate, precum lectura tinerilor, care constituie subiectul articolului „Leggere, o non leggere?”, semnat de Daniela Ducu.
Nu este uitată nici gastronomia și din bogata și rafinata bucătărie italiană Claudio
Bargagna ne face cunoscută rețeta prăjiturii: „Le pallotte cac’e ov.”
Un spațiu consistent se acordă în revistă și cunoașterii specificului italian prin intermediul călătoriilor. Astfel, Elena Trifan prezintă urme ale civilizației venețiene în Insula Creta, Adrian Irvin Rozei este fascinat de Siracuza și, în mod deosebit, de localitățile Ortigia și Canicattini Bagni, pe care le descrie în articolul „Am revăzut Siracuza!”. Un alt articol ne prezintă imaginea orașului Ortona, situat între mare și podgorii, cu monumentalul lui Castel Aragonez, cu bogația lui de vin și pește, cu vitejia, cultura și dezvoltarea lui industrială și turistică.
Prin diversitate tematică, stil de redactare, ținută grafică, revista „Siamo di nuovo insieme” și-a dobândit statutul unui mic album, unui instrument de cunoaștere, care informează și încântă, fiind utilă cititorilor de pretutindeni, cunoscători ai limbilor română și italiană.
Calendarul de birou al anului 2026 se remarcă și el prin valoare documentară și ținută grafică.
Pe lângă informația pur calendaristică, oferă și imagini ale clădirilor construite de arhitecți italieni în București: „Biserica Italiană”, „Institutul Romano-Catolic al Damelor Engleze”, „Muzeul de Artă Veche Apuseană”, „Sala Palatului”, „Sala Radio”, „Palatul Mogoșoaia”, „Muzeul de Istorie”, „Bursa Mărfurilor”, „Vila Voinescu”, „Palatul Nunțiaturii Apostolice al Sfântului Scaun”, „Casa Bosianu”, „Biserica Sfantul Nicolae Vlădica”.
Nu ne rămâne decât să felicităm Asociația Italienilor din România pentru aceste realizări editoriale și să îi urmăm succes în realizarea altora.
