Sectorul privat și societatea civilă din Europa pun la îndoială din ce în ce mai mult compatibilitatea textului proiectului Convenției ONU privind criminalitatea cibernetică cu valorile UE și standardele privind drepturile omului.
Convenția împotriva criminalității cibernetice, inițiată de Rusia și respinsă inițial de democrațiile liberale occidentale, va intra în runda finală de negocieri în sesiunea programată pentru ianuarie-februarie 2024, la New York.
Până acum, statele membre ONU au ajuns la un consens doar pe câteva puncte, ceea ce înseamnă că probabil că o decizie finală va fi luată prin vot.
Organizațiile pentru drepturile omului sunt îngrijorate de faptul că Comitetul ad-hoc responsabil de negocierile privind proiectul de text nu a abordat preocupările societății civile care erau deja cunoscute public. „Nu credem că poziția de negociere a UE este compatibilă nici cu valorile europene, nici cu interesele sale. Poziția sa actuală permite fiecărui guvern din întreaga lume să solicite acces la informațiile personale ale cetățenilor la nivel global, inclusiv supravegherea în timp real, asupra oricărei infracțiuni de orice fel online sau offline, cu puține garanții și într-un secret total permanent”, a declarat Nick Ashton-Hart, director senior la APCO Worldwide și reprezentant al Digital Trade Network (DTN) și delegat al Marii Britanii la reuniunile ITU, citat de Euractiv.
Întrucât proiectul de text rămâne vag în domeniul său de aplicare și formularea se referă la numeroase infracțiuni penale legate de conținut, acesta nu protejează drepturile omului și exprimarea opiniei, a avertizat societatea civilă.
Potrivit lui Ian Tennant, șeful Reprezentanței Multilaterale din Viena la Inițiativa Globală Împotriva Crima organizată transnațională, acesta ar putea duce la suprimarea criticilor sau a dizidenților guvernamentali și la spionarea de către agențiile guvernamentale a persoanelor care desfășoară activități legitime presupus protejate de legislația internațională a drepturilor omului – cum ar fi cercetarea, jurnalismul și advocacy.„Este dezamăgitor că, după câțiva ani și multe sesiuni de redactare, proiectul Convenției este încă plin de probleme fundamentale – încă nu include o definiție coerentă a ceea ce constituie sau nu o infracțiune cibernetică”, punctează Barbora Bukovská, director ARTICLE 19. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com