◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Italia. Probleme foarte greu de surmontat

Pe 17 martie 1861 a fost proclamat Regatul Italiei, luând astfel sfârșit Regatul Sardiniei: statele peninsulei și Regatul celor două Sicilii au fost unite de regele Victor Emmanuel al II-lea al Sardiniei. Casa de Savoia a condus Italia până în 1946, când a fost proclamată republică.

 

Datoria publică

Datoria publică uriaşă a guvernului de la Roma este a doua cea mai mare din Zona Euro după cea a Greciei; obiectivul oficial stabilit în septembrie 2020, de 158% din PIB era cel mai înalt nivel de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Noul nivel al datoriei pubice cumulate a atins 159,8% din Produsul Intern Brut, depășind astfel maximul istoric de 159,5% realizat în 1920, cu puțin înainte de era dictaturii fasciste a lui Benito Mussolini (vezi site-ul https://www.forbes.ro/datoria-italiei-va-apasa-mai-tare-decat-maximul-istoric-din-1920-211456, postat și vizitat pe 16 aprilie 2021).

Guvernul italian a fost de acord să împrumute 40 de miliarde de euro pentru noi măsuri de stimulare, ceea ce ridică cheltuielile sale globale din perioada pandemiei la peste 170 de miliarde de euro. Cheltuielile Italiei sunt susținute de Banca Centrală Europeană, care cumpără obligațiuni de stat ale Italiei, în Timp ce guvernul italian condus în 2021 de reputatul Mario Draghi s-a concentrat asupra reconstrucției economiei, bazându-se și pe sprijinul Uniunii Europene.

 

Măsuri pentru Tranziția Ecologică

Italia analizează acordarea de diverse subvenţii pentru a atenua impactul asupra cetăţenilor şi afacerilor în urma trecerii rapide la economia ecologică (vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/costurile-tranzitiei-verzi-italia-subventii-impact.html, postat și viizitat pe 20 iunie 2021): “Toată lumea ştie că tranziţia este urgentă, dar toată lumea ştie că tranziţia va fi dureroasă şi va necesita eforturi uriaşe, eforturi economice şi la nivelul comportamentului. Oamenii trebuie să-şi schimbe modul în care se deplasează, produc şi cumpără bunuri”, a afirmat pe 19 iulie 2021, Roberto Cingolani, ministru pentru Tranziţia Ecologică, într-un interviu acordat Bloomberg TV. Fizicianul Cingolani a fost desemnat de premierul Mario Draghi să supervizeze revizuirea economiei italiene către un viitor cu emisii scăzute, în Timp ce sunt majorate investiţiile şi se asigură competitivitatea unor sectoare cheie, cum ar fi industria auto. El pariază pe subvenţii – sprijinite parţial de fondurile incluse în Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), pe care le va primi Italia pentru reconstrucţia post-pandemie – pentru a accelera tranziţia şi a reduce nemulţumirea alegătorilor.

„Analizăm posibilitatea introducerii unor reglementări menite să atenueze costul electricităţii. Ştim unde vrem să ajungem pe termen lung, dar ne vom confrunta cu dificultăţi pe termen mediu”, a declarat ministrul pentru Tranziţia Ecologică; Guvernul de la Roma dezvoltă un program masiv pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice şi private şi pentru încurajarea italienilor în vederea înlocuirii a aproximativ 13 milioane de maşini vechi, poluante.

În luna mai 2020, premierul Mario Draghi a anunţat că a ajuns la un acord cu Comisia Europeană pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), în valoare de 222,1 miliarde de euro, din care 191,5 miliarde din fondul european de redresare post-pandemie şi 30,6 miliarde resurse proprii. Surse citate de presa internațională susţin că autorităţile de la Roma sunt încrezătoare că vor atrage și alte investiţii din partea partenerilor industriali şi financiari: o variantă luată în calcul este de a înfiinţa o schemă de parteneriat public privat (PPP), cu o participaţie deţinută de producătorul auto, Stellantis.

De asemenea, Guvernul italian intenţionează să cheltuiască 46,18 miliarde de euro pentru digitalizare şi inovare, 68,9 miliarde pentru revoluţia verde, 31,98 miliarde pentru infrastructură și mobilitate durabilă, precum şi 19,72 miliarde de euro pentru sănătate. Impactul acestui pachet de stimulente asupra PIB-ului italian este estimat la trei puncte procentuale până în anul 2026.

 

’Ndrangheta contra Statului

Un număr de 70 de membri ‘Ndrangheta, polițiști și alți funcționari publici, complici ai unei dintre cele mai puternice grupări mafiote din Italia, au fost condamnați pe 6 noiembrie 2021 în cel mai mare proces anti-Mafia care a a vut loc după sfârşitul anilor 1980 (vezi site-ulhttps://cursdeguvernare.ro/70-condamnari-proces-italia-mafia.html, postat și vizitat pe 7 noiembrie 2021): judecătorul Claudio Paris a citit verdictele împotriva a 91 de inculpaţi în imensa sală de judecată din oraşul Lamezia Terme, din sudul Calabriei, unde din ianuarie 2021 s-a desfăşurat un „mega-proces” împotriva a sute de presupuşi membri şi colaboratori ai sindicatului crimei organizate ‘Ndrangheta. Ancheta a durat mai mulţi ani şi a culminat cu raiduri, percheziții și arestări în decembrie 2019: cele 91 de persoane care au fost condamnate au optat pentru un proces rapid cu uşile închise, ceea ce le permitea reducerea pedepsei cu o treime în cazul în care erau condamnate.

Alţi 355 de inculpaţi urmează să fie judecaţi, iar procedurile ar trebui să dureze doi ani sau mai mulți. Celebrul procuror antimafia Nicola Gratteri – ale cărui eforturi de a învinge ‘Ndrangheta l-au forţat să trăiască sub protecţia Poliţiei timp de peste 30 de ani – a declarat că totul a decurs „foarte bine” la procesul din 6 noiembrie 2021: „Din 91 de inculpaţi, 70 de prezumaţi nevinovaţi au fost condamnaţi”, a declarat el adăugând că cei achitaţi erau actori de mică anvergură. Unii au primit pedeapsa maximă de 20 de ani solicitată de procurori: printre aceştia se numără Domenico Macri, din aripa militară a grupului, Pasquale Gallone, mâna dreaptă a presupusului şef mafiot Luigi Mancuso, al cărui proces este încă în desfăşurare, şi Gregorio Niglia, al cărui rol includea procurarea de arme şi extorcarea de fonduri. Aproximativ o treime din grup a fost condamnat la zece ani închisoare sau mai mult, iar 21 de persoane au fost achitate, a precizat Nicola Gratteri.

Dintre cei opt pentru care acuzarea ceruse 20 de ani de închisoare, şase au primit pedeapsa integrală, inclusiv Pasquale Gallone, în vârstă de 62 de ani, care a ajutat la orchestrarea fugii şefului său Timp de trei ani începând din 2014, la doi ani după ce Luigi Mancuso a fost eliberat din închisoare după 19 ani de detenţie.

Cu toate acestea, principalii inculpaţi, Luigi Mancuso – „Unchiul”, 67 de ani, considerat şeful familiilor ‘Ndrangheta care au condus provincia Vibo Valentia din Calabria – şi fostul senator şi avocat Giancarlo Pittelli, 68 de ani, au optat pentru un proces normal.

‘Ndrangheta, cu baza în Calabria, cea mai săracă regiune din Italia, controlează cea mai mare parte a cocainei care ajunge în Europa: reţeaua cuprinde 150 de familii și cel puţin 6.000 de membri şi afiliaţi în Calabria şi alte mii de persoane care o susţin în întreaga lume. ‘Ndrangheta operează acum la nivel internaţional, îşi reinvesteşte profiturile în economia legală, are capacitatea sa de a se infiltra în aproape toate sectoarele administraţiei publice din Calabria, ceea ce i-a permis să obţină contracte profitabile şi să-şi consolideze puterea.

Inculpaţii condamnaţi pe 6 noiembrie 2021 au fost acuzaţi de legături cu Mafia, tentativă de omor, spălare de bani, trafic de droguri, şantaj şi posesie ilegală de arme, printre alte infracţiuni; la procesul principal au fost prezenți sute de avocaţi care îşi apără clienţii, peste 900 de martori ai acuzării şi 58 de martori ai apărării. În anii 1986-1987, un mega-proces simiar în justiția italiană a dat o lovitură grea organizaţiei siciliene Cosa Nostra, rezultând la vremea respectivă 338 de condamnări.

 

Problemele demografice

Populaţia Italiei este din ce în ce mai îmbătrânită şi mai puţin numeroasă, imigraţia nefiind suficientă pentru a compensa declinul demografic, relevă datele prezentate pe 15 decembrie 2020 de Institutul Naţional de Statistică – ISTAT (vezi site-ul https://www.agerpres.ro/mondorama/2020/12/15/populatia-italiei-tot-mai-putin-numeroasa-si-mai-imbatranita-istat–628014, postat și vizitat pe 15 decembrie 2021). La sfârşitul anului 2019, Italia număra 59,6 milioane locuitori, cu circa 175.000 mai puţini decât la finele lui 2018 (- 0,3%) şi cu numai 207.000 în plus faţă de 2011, când a avut loc ultimul mare recensământ, indică ISTAT: ”Creşterea uşoară de populaţie observată începând din 2011 este datorată exclusiv străinilor”, al căror număr a trecut pentru prima dată pragul de 5 milioane, subliniază ISTAT.

Între 2011 şi 2019, populaţia de naţionalitate italiană s-a redus cu aproape 800.000 de persoane (-1,5%), în vreme ce numărul persoanelor cu cetăţenie străină a crescut cu un milion (+25,1%), care se adaugă celor peste un milion de naturalizări. La finalul anului 2019, femeile erau în număr de 30,6 milioane şi reprezentau 51,3% din populaţia totală a Italiei. O altă constatare este aceea că Italia este una din ţările cu cea mai îmbătrânită populaţie din UE: persoanele de peste 45 de ani formează în prezent 53,5% din totalul locuitorilor, faţă de 48,1% în 2011. Dacă regiunile din sud, inclusiv insulele Sicilia şi Sardinia, au populaţia cea mai tânără, tot ele pierd şi cei mai mulţi locuitori.

În Italia, a treia economie din Zona Euro, raportul între vârstnici şi copii a ajuns la 5:1. Şi în această privinţă, imigraţia contribuie la încetinirea tendinţei, vârsta medie a rezidenţilor de cetăţenie străină fiind cu 11,5 ani mai mică decât cea a italienilor (34,7 ani comparativ cu 46,2).

În aceste condiții, un sfert dintre tinerii italieni – peste trei milioane de așa-numiți „nini”, cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani – nu lucrează și nici nu studiază, arată datele ONG-ul ActionAid şi sindicatului CGIL (Peste trei milioane de tineri italieni nu muncesc și nici nu studiază | Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro)). Pe ansamblul țării, unu din patru tineri (25,1%) intră în categoria „nini”, cu o pondere mai semnificativă în rândul femeilor şi fetelor, ce reprezintă 56% dintre persoanele tinere care nu au nici o activitate. Diferenţele în nivelul de inactivitate ies în evidenţă mai ales între nordul şi sudul Italiei – în sud, unde se află regiunile mai puţin dezvoltate ale ţării, procentul de ”nini” în rândul tinerilor este de 39%, faţă de 18% în nord-est.

Deşi raportul a fost elaborat pe baza datelor din anul 2020, când impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei a fost major, inclusiv în zonele Italiei cele mai dinamice economic, rata inactivităţii în rândul tinerilor depăşeşte cu 15% media europeană.

Mai mult, doi din trei tineri italieni care nu studiază şi nici nu muncesc nici măcar nu îşi caută un loc de muncă, observă autorii raportului. Iar dintre şomerii cu vârste sub 35 de ani care îşi caută loc de muncă, 36,3% nu au reuşit să se angajeze în 2021…

 

Emilian M. Dobrescu / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *